SF. NEOFIT ZĂVORÂTUL | PERICOLUL CELOR CE CITESC SCRIPTURA DOAR DE DRAGUL STUDIULUI

Hristos, Scriptura și viața veșnică

Dumnezeu va da cuvânt celor ce binevestesc cu putere multă2, zice dumnezeiescul David.

Și venind Domnul, după trecerea a 28 de generații de la lucrarea
profeției, a împlinit-o pe ea și a dat cuvânt cu putere multă pescarilor care binevestesc, și au vestit Evanghelia Împărăției Lui la toate marginile pământului. Fie, dar, și mie să-mi fie luminați ochii
minții și să primesc „cuvânt cu putere multă”, eu, care prefer să cercetez mântuitoarele Lui porunci, fiindcă și aceasta este poruncă de la El, să cercetăm Scripturile: Cercetați, zice, Scripturile că socotiți că în ele aveți viață veșnică3.

Și să nu socotim sau să credem că avem viață veșnică din dumnezeieștile Scripturi prin care suntem inițiați în cunoașterea făpturilor și a Creatorului lor și a tot ceea ce este bun. Și de ce nu a spus că din acestea aveți viață veșnică, ci că voi socotiți că întru ele aveți viață veșnică.

Eu cred că a spus aceasta atunci iudeilor ca pe o ocară4, ei, care dețineau Sfintele Scripturi și le citeau, dar nu le înțelegeau5 și nu cercetau cele ce citeau, nici nu pricepeau cele spuse și, deși L-au văzut cu ochii lor pe Cel despre Care vorbeau Legea și Prorocii, L-au numit pe El amăgitor și străin de Dumnezeu și stricător de Lege. Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu ține Sâmbăta6, ci este amăgitor și amăgește lumea7, pentru ce Îl ascultați8?

Și zice către ei: Voi cercetați Scripturile, dar nu a zis și acestea vă vor învăța despre Mine, ci [a zis] că voi socotiți că aveți întru ele viață veșnică9. Pentru ce socotiți, zice, că aveți viață veșnică de aici, din faptul că citiți, și nu cunoașteți sau mai degrabă cunoașteți greșit și înțelegeți pe alături de ceea ce trebuie să înțelegeți?

Că acesta este sensul cu adevărat, a arătat-o prin ceea ce urmează. Căci zicând că voi socotiți că aveți viață veșnică întru ele, spune: Și nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viață veșnică10.

Împlinirea poruncilor, nu citirea lor

Dar noi, cei învredniciți, prin harul Lui, să venim la El prin baia nașterii din nou11, haideți să cercetăm cu tot dinadinsul sfintele Lui porunci și le vom afla pe ele fie dătătoare a tot binele din viața
aceasta, fie iarăși, că ne feresc de orice rău care însoțește viața aceasta.

Acest lucru este vrednic de mirare că și fiii fiilor lui David le poruncește să-și amintească de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Dreptatea Lui este spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul
Lui și își aduc aminte de poruncile Lui ca să le facă pe ele12. El nu poruncește dreptatea numai celor ce își aduc aminte simplu de poruncile Lui, ci celor ce își aduc aminte de poruncile Lui ca să le facă pe ele. Căci acolo unde este neîncetată amintire de poruncile Lui, urmează numaidecât și făptuirea lor, iar acolo unde este uitarea poruncilor, urmează numaidecât și lepădarea lor. Fiindcă știm că nimeni nu poate să facă ceea ce nu are cât de cât în amintire.

Și dovadă cuvântului meu este strămoșul nostru. Căci dacă ar fi avut în amintire porunca, nu s-ar fi împărtășit din pom, nu ar fi fost izgonit din Rai, nu ar fi fost încins cu tunicile de piele și nu ar fi fost
osândit să mănânce pâinea din sudoarea feței sale, nu ar fi căzut din nemurire, nici pământul nu ar fi primit blestemul și nu ar fi fost condamnat să odrăslească spini și mărăcini. Și, ca să spun totul, nu
ar fi intrat în lume moartea, și noi nu ne-am fi întors din pământul din care am fost luați13.

Iar dacă acela, pentru călcarea unei singure porunci, a pătimit atâtea, ce nu vom pătimi noi, care am primit atâtea porunci de la Hristos și pe toate deopotrivă le călcăm fără rușine? Căci o singură poruncă i-a fost dată aceluia și o singură dată a călcat-o, nu de mai multe ori, și vezi câtă osândă a izvorât de acolo! Dar noi, primind mai multe dumnezeiești porunci, le călcăm cu voia pe toate deopotrivă, și nu o singură dată precum acela, ci de mii de ori pe zi, fără rușine le călcăm pe acestea.

Să nu mergem pe calea cea largă a păcatelor

Așa se face că ne vedem pe noi deseori vorbind în deșert sau, mai rău, rostind cuvinte de rușine, numindu-l nebun pe fratele, înjurând, clevetind, osândind, blestemând, jurând, mințind, neascultând,
împotrivindu-ne, contrazicându-ne, îngrijindu-ne de cele ale trupului, nepurtând grijă de suflet, slujind lui mamona14, adunând comori pe pământ15, slăvindu-ne în deșert, lăcomindu-ne, îmbuibândune,
furând, îmbătându-ne de plăceri, îmbătându-ne de vin și, ca să spun pe scurt, umblând pe calea cea lată și largă a pierzaniei16, nelegiund, preacurvind și desfrânând, deși ni s-a poruncit nici măcar o privire să nu ațintim la fața cuiva în chip pătimaș.

Căci pe bună dreptate zicea Stăpânul că nu oricine Îmi zice Doamne, Doamne, va intra în Împărăția Mea, ci cel ce face voia Tatălui Meu Cel din ceruri17, adică cel ce păzește poruncile. De aceea și zicea: Pentru ce Îmi spuneți Doamne, Doamne și nu faceți cele ce vă spun?18 Cel ce are poruncile Mele și le ține pe ele, acela este care Mă iubește19; și cel ce nu Mă iubește nu păzește cuvintele
Mele20. Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele21 precum și Eu, zice, am ținut poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui22. Dar și bogatului acela, care întreba ce să facă pentru viața veșnică, i-a spus așa: Dacă vrei să intri în viață, ține poruncile23. Iar Profetul David a arătat ceva înfricoșător, zicând: Blestemați sunt cei ce se abat de la poruncile Tale24. Iar Solomon, fiul preaînțelept al acestuia, a zis: Cel ce păzește porunca își păstrează sufletul său25.

(Extras din cartea „Cum ne mântuim?”, Editura Doxologia)

Note:

1 Δέκα λόγοι περί τοῦ Χριστοῦ ἐντολῶν, se găsește în Nikolaos Zaharopoulos, Dimitrios G. Tsamis, Christos K. Oikonomou și I. Karavidopoulos (eds), Ἁγίου Νεοφύτου τοῦ Ἐγκλείστου Συγγράμματα, vol. 1, Ἱερὰ Βασιλικὴ καὶ Σταυροπηγιακὴ Μονὴ Ἁγίου Νεοφύτου, Pafos, 1996, pp. 35-212. Traducere preluată din Sfântul Neofit Zăvorâtul din Cipru, Scrieri I. Zece cuvinte despre poruncile lui Hristos. Cincizeci de capete (Colecția Viața în Hristos, serie de autor „Sfântul Neofit Zăvorâtul din Cipru” 1), traducere din greaca veche Laura Enache, studii introductive de I.E. Stefanis și P. Sotiriadis,
traduse de Doru Octavian Vasile, ediție îngrijită de Pr. Dragoș Bahrim, Editura Doxologia, Iași, 2015, pp. 91-109.
2 Ps. 67, 12.

3 In 5, 39-40.
4 ὀνειδιστικῶς, nuanța cuvântului ar putea fi mai puternică,
și în acest caz am putea traduce în chip de batjocură.
5 Fapte 8, 30.
6 In 9, 16.
7 In 7, 12.
8 In 10, 20.

In 5, 39-40.
10 In 5, 40.
11 Tit 3, 5.
12 Ps. 102, 17-18.

Cf. Fc. 3, 17-24.

14 Mt. 6, 24; Lc. 16, 13.
15 Cf. Mt. 16, 19.
16 Cf. Mt. 7, 13.
17 Mt. 7, 21.
18 Lc. 6, 46.
19 In 14, 21.
20 In 14, 24.
21 In 14, 15.
22 In 15, 10.

23 Mt. 19, 17.
24 Ps. 118, 21.
25 Pilde 19, 16.