SCRISOAREA LUI ELIADE CĂTRE RADU GYR

Vă prezentăm una din scrisorile lui Mircea Eliade către bunul său prieten, poetul Radu Gyr. Scrisoarea datează din anul 1968, după eliberarea din temniță a marelui poet Gyr. Scrisoarea lui Eliade către Radu Gyr. Foto credit: Historia

„Te îmbrățișează de foarte departe, bătrânul tău, Mircea Eliade”

Dragă prietene,
M-am bucurat că am primit scrisoarea ta o zi înainte de plecarea noastră spre Europa. (Cum era adresată acasă, și nu la Universitate și era recomandată – în cel mai bun caz o citeam în octombrie. Deci e foarte probabil că ți-ar fi fost înapoiată cu „adresantul plecat fără adresă”).
Mă bucur că ți-a plăcut ce am mai scris în ultima vreme. Mă bucur, mai ales, că vei publica (sper, curând de tot) un volum de poeme. Inutil să-ți mai spun cu câtă nerăbdare îl aștept.
Prezintă, te rog, omagiile mele soției tale. Te îmbrățișează de foarte departe, bătrânul tău, Mircea Eliade.
M-au surprins (trebuie să recunosc: plăcut) acele câteva articole publicate despre scrierile mele, vechi sau noi, în revistele din țară. Mă socoteam de mult un scriitor român uitat, deși niciodată nu m-am îndoit că voi fi redescoperit postum. Într-un anumit sens, interesul pe care mi l-au arătat câteva reviste între sept. 1967 și martie 1968, mă tulbura. Mi se părea că ghicesc în el un avertisment al morții apropiate.

Din fericire, „interesul” a dispărut tot atât de neașteptat pe cât a apărut – și eu mi-am venit în fire și m-am întors la treburile mele (printre care țin să subliniez, literatura românească se numără în frunte. Vei primi curând, de la Paris, pe adresa ziarului la care colaborezi, o lungă povestire: „Pe strada Mântuleasa”…).
25 iulie 1968
Swift Hall, University of Chicago, Illinois 60637

(Scrisoare inedită publicată în Revista Atitudini Nr. 37)