PR. RAFAIL NOICA | SCĂPAREA DIN IADUL ACESTOR ZILE

Destrăbălarea omenirii

În epoca noastră vedem lucrurile cele mai cumplite din istorie. Cred că niciodată nu a fost așa o destrăbălare la asemenea dimensiuni. Au existat lucrurile cele mai drăcești întotdeauna, că unele culturi erau mai apropiate sau mai depărtate de Dumnezeu, dar acum, la nivel mondial, se fac cele mai mari nelegiuiri și urâciuni. Și acum cu deplină nerușinare orice păcat își poate afirma dreptul de a exista. Oamenii cei mai păcătoși, cu nerușinare fac paradă pe străzi și cei care fac așa-zisele legi vor să îndreptățească toate urâciunile, plus atentatele, plus toate chestiile astea.

Noi, dacă așteptăm sfârșitul lumii, să nu-l așteptăm ca cei care zic: „A, ești pesimist!”. Nu! Să-l așteptăm cu cel mai mare optimism! Biblia care începe cu: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul” (Facerea 1:1) se termină cu cuvintele: „Vino, Doamne Iisuse!” (Apocalipsa 22:20). Vine Mirele Bisericii și cum să fim noi, mireasă, pesimiști?

Dumnezeu va fi singura ieșire pentru vremurile care vor veni

În singur Dumnezeu trebuie să avem nădejdea. Zice Psalmul: „Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va mântui”. „Ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale” (Psalm 43, 8, 5), zicea războinicul David. Da, dar cu brațul lui lovea și cu arcul lui trăgea. Și la noi, Dumnezeu nu va veni, ci eu voi zidi casa, dar dacă Dumnezeu nu va lucra în mine, nu va ieși nimic.

Vreau să zic că întotdeauna, de-a lungul istoriei, Dumnezeu a fost singura ieșire dar, nevrând să ne silnicească, ne-a lăsat să credem că fiindcă noi ne-am priceput. Zilele care vin sunt cumplite și nu mai există nicio scăpare, cum corect vorbesc filmele alea. Corect, dar nu adevărat! Numai Dumnezeu va fi scăparea.

Mi se pare îngrozitor, și pentru noi este, dar va ști Dumnezeu să ne miluiască. Și este un mare privilegiu și în sfârșit și vom învăța să ne punem nădejdea numai în Dumnezeu. Și, cu singura nădejde în Singur Dumnezeu, vom pune mâna pe sabie, pe arc, pe mistrie și vom face ce trebuie, nu ne vom intimida de cei care ne urmăresc, dar singur Dumnezeu este soluția.

Răul lumii de astăzi este așa de organizat încât scăpare nu mai este. Deci, tot ce am zis, este un fel de a zice: „ține-ți mintea în iad”. Nu am încercat să evit, să nu vorbesc de criza care este și vine, nu am încercat să o mușamalizez, dar am spus că orice ar fi și orice s-ar întâmpla, dacă te găsești în fundul iadului, să nu deznădăjduiești și atunci fundul iadului pentru tine va fi rai. Cum a fost înrourare focul cuptorului încins pentru cei șapte tineri. Și asta nu este o poveste, este istorie.

A fi în Dumnezeu

Realitatea iadului este starea în care eu mă aflu acum, în măsura în care nu sunt în Dumnezeu și Dumnezeu nu este în mine. Câtă vreme nu suntem în Dumnezeu, suntem în iad. Ce este păcatul? Ăla e iadul! Una din formele prin care iadul se manifestă sau prin care-l înțelegem. Și fără Dumnezeu neapărat păcătuim. Sfântul Siluan zice: „Fără Dumnezeu omul este țărână păcătoasă”. Și păcatul este a nu fi în Dumnezeu. Și, aș profita de limba română: „Păcat că nu sunt în Dumnezeu, atunci când aș putea fi”. Și trebuie să descoperim „ce este” ceea ce mă împiedică să fiu în Dumnezeu și cum să ajung acolo, cum să depășesc acel „ce este”. [1].

[1] Selecții din Conferința susținută de Părintele Rafail Noica la Limours, Franța, 19 oct. 2017.

(Extras din Revista Atitudini Nr. 55)