SF. NICHIFOR ȘI EVMENIE SALVEAZĂ UN GRAV BOLNAV DE COVID

Ajutători în pandemie

Să vă povestesc o întâmplare minunată care a avut loc aici, în perioada pandemiei. Avem aici un doctor, alergolog (fiu de-al nostru duhovnicesc) care, în perioada pandemiei, a fost diagnosticat cu covid. L-au luat la spital și l-au intubat. Doctorul era foarte tânăr, om de 40 de ani. M-a sunat soția lui, foarte neliniștită și mi-a spus: „Preasfințite, fă rugăciune, te rog, pentru Nicolae, că este foarte bolnav! L-au intubat și mi-au spus că rinichii lui s-au uscat, s-au făcut ca smochinele.

Am rugat să fie pomenit și în Sfântul Munte și la Ierusalim, dar cel mai mult așteptăm de la sfinția ta să vorbești cu Sf. Nichifor”. Din ceea ce mi-a spus, am înțeles că Nicolae este pe moarte. Noi am construit aici și o biserică în cinstea Sfântului Nichifor. „Bine, Elena, o să-l rog pe Sf. Nichifor să-i fie alături și să-l ajute!”, i-am spus.

Am început să mă rog la Sf. Nichifor și-i ziceam: „Sfinte, vezi ce se întâmplă, mor foarte mulți. Acum că te-ai înrolat și tu, între ajutoare și ești în linia întâi”… M-au sunat și din Bulgaria și mi-au povestit că Sfântul s-a arătat cuiva și i-a spus până și ce fel de ceai să bea ca să se facă bine. Și i-a mai spus că în țara lor, nu vor muri atât de mulți, pentru că conducătorii lor nu au poruncit închiderea bisericilor. În schimb, grecii vor pătimi mai mult, pentru că s-au învoit cu legi și măsuri antihristice.

I se arată unui intubat

Eu tot auzeam despre situația multor țări în perioada covidului și i-am zis la un moment dat Sfântului Nichifor: „Sfinte Nichifor, pe tine te cheamă mulți în ajutor, dar trimite-l și pe Sf. Evmenie[1] pe «frontul» acesta, ca să ajute lumea”.

Vă vine să credeți că acelui doctor, Nicolae, i s-a arătat Sf. Evmenie? El era intubat și în fază terminală, iar Sf. Evmenie i s-a arătat și zâmbea la el. Doctorul îl cunoștea pe sfântul, pentru că îi dădusem două icoane, pe care să le țină în cabinetul său, să se roage la ele și să-l inspire atunci când dă un diagnostic. Îi dădusem, deci, o icoană a Sfântului Evmenie, care fusese și el lepros și una cu Sf. Iacob Tsalikis, care era de asemenea un om foarte sensibil și bolnăvicios. Le-a pus în cabinet și toți care intrau întrebau cine sunt sfinții din icoane.

Înțelegeți că prezența icoanelor pe perete avea un caracter misionar, în primul rând. Oamenii veneau cu problema lor la doctor și acolo făceau cunoștință cu alți doi „doctori fără de arginți”.

Arătarea Sf. Evmenie

Când i s-a arătat Sfântul zâmbind, doctorul l-a întrebat: „Gheronda, suntem de râs sau de plâns?”. Sfântul i-a răspuns: „Ai fost de plâns, Nicola al meu, dar acum ești de bucurie!”. „Serios?”. „Hai să-ți arăt rinichii tăi, cum i-au făcut doctorii”… I-a arătat ca la raze. Arătau ca două smochine uscate. „Acești rinichi, ai cui sunt? Par să fie ai unui mort!”. „Tu ești!”. „A, înseamnă că s-a terminat, gata? Mergem sus?”. „Nu”. „Păi și cum trăiesc cu ei, așa? Medical vorbind, nu este posibil să rămâi în viață cu așa ceva”. „Da, dar te ține în viață Duhul cel dătător de viață și eu o să stau cu tine!”.

A stat cu el mai mult de 20 de zile. Cei doi au vorbit despre toate subiectele. Până și despre mine au vorbit: „Știi”…, i-a zis Nicolae, „îl am duhovnic pe părintele Neofit”. „Da, da, să-l asculți! Mă imită… Să-i spui, însă, că nu-mi place că exagerează!”.

Îmi povestea apoi, Nicolae, că deși zâmbea, avea o seriozitate mereu în expresie. Aceasta pentru că el nu zâmbea din cauza unor glume, ci pur și simplu, zâmbetul lui era de la Dumnezeu. Odată chiar l-a întrebat un om pe Sf. Evmenie, de ce zâmbește mereu și Sfântul i-a răspuns: „Acest zâmbet pe care-l vezi, nu-i ca celelalte, lumești. Acesta este din cele cerești!”.

Sfinții Nichifor și Evmenie canonizați

Apoi, i-a mai spus Sf. Evmenie lui Nicolae: „Trebuia să vină Sf. Nichifor la tine, dar s-a înțeles cu vlădica și m-a trimis pe mine”. În felul acesta, Nicolae a început să-și revină ușor-ușor. Rinichii și plămânii au început să se refacă, iar acum consultă medical toată insula Cipru. Acum s-a făcut bine cu desăvârșire.

Între timp, a fost canonizat și Sf. Evmenie. Iar noi, am hotărât ca paraclisul să fie închinat amândorura, Sf. Nichifor și Sf. Evmenie, care au fost împreună și în viața pământească.

După ce s-au făcut bine, Nicolae a venit la noi la Mitropolie. Am avut Sf. Liturghie cu transmisie televizată și, la final, a povestit tuturor experiența sa din spital cu Sf. Evmenie. A înțeles toată lumea că Dumnezeu nu ne părăsește în mâinile ministerelor pământești.

Să știți că în Cipru am avut numai doi doctori care au alergat continuu că să ajute pe toată lumea: Andréas și Elpidifóros. Pentru ei, a fost o perioadă extrem de grea și de solicitantă. Nu mai știau de ei, primeau telefon la orice oră, chiar și în timpul nopții. Numai doi doctori! De aceea, am înrolat și pe sfinți în goana asta, că oamenii nu dovedeau. Au făcut și sfinții foarte multe gărzi… (râde). În pandemia aceasta, a vrut Dumnezeu să se proslăvească Sf. Nichifor, dar și Sf. Evmenie, ucenicul lui.

[1] Sf. Evmenie Saridakis a fost părinte duhovnicesc al IPS Neofit de Morfu.

(Extras din Revista Atitudini Nr. 86)