Sfântul Iustin Martirul și Filosoful

Sfântul Iustin s-a născut din părinţi elini în oraşul samaritean Sichem, care mai târziu s-a numit Nablus [numindu-se aşa şi până în ziua de astăzi].

El s-a născut la 105 după întruparea Mântuitorului.

Căutările lăuntrice ale sfântului

El a căutat cu râvnă înţelepciunea printre filosofi, mai întâi printre stoici, mai târziu printre peripatetici, apoi printre pitagoreici, iar la urmă printre platonicieni.

Chiar dacă filosofia lui Platon nu-l satisfăcea deloc, el totuşi a aderat la ea timpul cel mai îndelungat, negăsind nimic mai bun care să-l atragă.

Dar prin Pronia dumnezeiască Iustin a întâlnit un bătrân încuviinţat şi îmbunătăţit care a clătinat din temelii convingerile lui platoniciene şi i-a arătat cu putere că omul nu-L va putea cunoaşte niciodată pe Dumnezeu Cel de necuprins dacă Dumnezeu însuşi nu Se va coborî până la om şi i Se va descoperi
Singur.

Bătrânul i-a mai arătat lui Iustin că Dumnezeu S-a şi descoperit oamenilor, arătând adevărul cel despre El în Cărţile Sfintei Scripturi.

Sfântul Iustin începu să citească Sfintele Scripturi şi se făcu un creştin din ce în ce mai convins.

Cu toate acestea, el nu a voit să primească îndată Sfântul Botez sau să fie numit de alţii creştin, până ce nu s-a convins personal de falsitatea acuzaţiilor pe care păgânii le aduceau
creştinilor.

Sosind la Roma îmbrăcat în mantia de filosof, el şi-a atras îndată respectul celor de acolo, câştigând de asemenea şi mulţi aderenţi.

Apologiile în apărarea creștinilor

El a fost martor la martiriile sfinţilor Ptolemeu şi Luchian.

Văzând cu ochii lui torturile la care erau supuşi oameni nevinovaţi doar pentru că erau şi se numeau creştini, el a scris o Apologie a creştinilor şi învăţăturilor creştine pe care a prezentat-o împăratului
Antonin şi Senatului roman, împăratul a citit cu atenţie Apologia şi a poruncit oprirea presecuţiilor împotriva creştinilor.

Sfântul Iustin a luat cu sine un exemplar al acestui decret semnat de împărat şi a pornit cu el spre Asia unde, cu ajutorul lui, a salvat mulţi creştini de la torturi şi de la moarte.

După aceea el a revenit la Roma. Când persecuţiile au reînceput sub împăratul Marc Aureliu, el a scris altă Apologie şi a trimis-o şi acestui împărat.

Denunțarea fericitului Iustin

Dar un filosof şarlatan, cinicul Crescens, din invidie l-a denunţat pe Iustin că este creştin, invidie stârnită de aceea că Iustin întotdeauna era mai tare decât el în disputele filosofice.

Astfel Iustin a fost aruncat în închisoare.

Dorind moartea lui Iustin şi temându-se ca nu cumva până la urmă el să-şi poată dovedi nevinovăţia înaintea curţii, Crescens a prins o ocazie şi l-a otrăvit pe Iustin în închisoare.

Aşa s-a sfârşit alergarea acestui mare apărător al Credinţei Creştine, care s-a strămutat la locaşurile cele cereşti şi veşnic binecuvântate la anul 166.

(Extras din „Proloagele de la Ohrida”, Sf. Nicolae Velimirovici)

Sinaxarul video: