ȘTIINȚA ȘI DUHOVNICIA | IOAN VLĂDUCĂ

Folosul duhovnicesc al științelor

Sfinţii Părinţi, cunoscând folosul ştiinţelor, îngădu­iau tinerilor să se ocupe cu acestea, respectând anumite principii. Sfântul Grigorie Palama spune că este bine să te ocupi puţin cu studiul limbilor, cu retorica, cu istoria, cu tainele naturii, cu ştiinţa logicii şi cu figurile geometrice. Şi aceasta, nu numai pentru a le putea întrebuinţa la ceva, ci şi pentru că antrenează ochiul sufletului pentru a putea discerne lucrurile. Dar a rămâne ataşat lor tot timpul e rău.[1]

Prin aceste cuvinte, Sfântul Grigorie arată atât folosul ştiinţelor cât şi limitele lor. Este folositor să studiem ştiinţele, fiindcă antrenează ochiul sufletului pentru a discerne bine lucrurile. Studiul ştiinţelor este un antrenament intelec­tual care constituie o bună pregătire pentru studiul duhov­nicesc. Dar a rămâne ataşat ştiinţelor tot timpul e rău, fiindcă ştiinţele sunt limitate la lumea aceasta. Prin ştiinţe putem ajunge doar la concluzia că există un foarte înţelept Creator al acestei lumi. Ştiinţele nu ne dau posibilitatea să înaintăm mai mult în cunoaşterea lui Dumnezeu. De aceea spune că este rău să rămânem atașați de ele tot timpul.

Ortodoxia nu este împotriva științei

Ortodoxia nu este nicidecum împotriva minții umane și a științei. „Noi nu condamnăm mintea și științele, ci abuzul și reaua lor întrebuințare și venerația nemăsurată ce li se acordă”[2], spune Sfântul Grigorie Palama. Ce înseamnă „abuzul”? Ce înseamnă „reaua lor întrebuințare”? Ce înseamnă „venerația nemăsurată ce li se acordă”?

Abuzul este preocuparea exagerată cu științele, în dauna vieții duhovnicești.

Reaua întrebuințare a științelor înseamnă folosirea lor într-un mod în care se încalcă voia lui Dumnezeu.

Iar venerația nemăsurată ce li se acordă este exagerarea valorii științelor, falsa impresie că științele pot explica orice sau că sunt necesare pentru mântuire.

Deși nu sunt necesare pentru mântuire, științele contribuie la formarea intelectuală și chiar duhovnicească.

Importanța științelor

Pentru copiii și adolescenții din vremea noastră, științele autentice sunt foarte importante deoarece:

-arată înțelepciunea cu care Dumnezeu a creat toate componentele universului;

-permit combaterea științifică a ateismului și evoluționismului;

-permit combaterea științifică a practicilor nocive (avort, contracepție, fumat, consum de droguri, abuz de alcool, etc) ;

-ocupă timpul cu ceva folositor;

-disciplinează mintea;

-întăresc voința și statornicia;

-oferă o motivație bună pentru continuarea studiilor;

-au aplicații practice în multe domenii de activitate, dând posibilitatea viitorilor tineri să fie de folos neamului nostru.

În cartea sa, intitulată Logica, Sfântul Ioan Damaschin îi îndeamnă pe cititori „a se sui prin simțiri către Cel mai presus decât toată simțirea și înțelegerea, Care este Pricinuitorul tuturor și Ziditorul și Făcătorul. Că din frumusețea zidirilor Sale pe potrivă se vede Ziditorul”.[3]

Prin urmare, să studiem și să folosim și noi științele spre slava lui Dumnezeu!

Bibliografie

Sfântul Ioan Damaschin, Logica, Ed. Sim Art, Craiova, 2007.

Dumitru Stăniloae, Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama, Ed. Scripta, Bucureşti, 1993.

Asterios Gerostergios, Sfântul Fotie cel Mare, Ed. Sophia, Bucureşti, 2005.

Dr. Dmitri Aleksandrovici Avdeev, Când sufletul este bolnav, Ed. Sophia, Bucureşti, 2005.

Viaţa şi nevoinţele celui între sfinţi Părintelui nostru Fotie Patriarhul Constantinopolului, Ed. Cartea Ortodoxă, Ed. Egumeniţa.

Viaţa şi nevoinţele celui între sfinţi Părintelui nostru Grigorie Palama Arhiepiscopul Thessalonicului, Ed. Cartea Ortodoxă, Ed. Egumeniţa.

Viaţa şi nevoinţele celui între sfinţi Părintelui nostru Marcu Evghenicul Mitropolitul Efesului, Ed. Cartea Ortodoxă, Ed. Egumeniţa.

(Articol publicat în Revista Atitudini Nr. 26)

[1] Cf. Dumitru Stăniloae, Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama, Ed. Scripta, Bucureşti, 1993, p. 30.

[2] Ibidem.

[3] Sfântul Ioan Damaschin, Logica, cap. 1.