DE CE A DISPĂRUT FORȚA RUGĂCIUNII | PR. JUSTIN

Ce ni se cere?

De aceea, și nouă la ora aceasta, ni se cere foarte multă nevoință, ni se cere foarte multă unitate și multă rugăciune. Dacă a fost nevoie de multă rugăciune în țara aceasta, apoi acum, la anii aceștia, se cere îndoit sau întreit. Rugăciunea era mult mai primită înainte pentru că era mult mai puternică și aveam curățenia copiilor. Pe vremea mea, într-o biserică, jumătate erau copii. În școală, erau vreo 220. Acum sunt cam 60-70. Intrai în biserică, erau numai copii. Când spuneau un Tatăl nostru, rugăciunea lor pătrundea până în adâncul cerului. Ei bine, această forță a rugăciunii a dispărut la ora asta. Nu mai este acea forță, nu mai este baza rugăciunii care să ne dea acea îndrăzneală.

De ce nu mai ies sfinți?

De aceea, ni se cuvine nouă, mai ales călugărilor, mănăstirilor, să fim atenți pentru că chemarea noastră este foarte înaltă. Nu vă pierdeți timpul cu lucruri de nimic! Fiți atenți la clopotul care sună, la toaca care bate! Mergeți la biserică cu toată străduința, mergeți la o Utrenie, la o Liturghie, pentru că trebuie să formăm elementul de bază al viitorului neamului nostru. Lumea nu mai așteaptă nimic altceva decât să vadă sfinți. Și ei nu ies. Ea ar vrea să vadă oleacă mai multă nevoință, mai multă străduință din partea noastră. Despre monahism, elita aceasta a societății, Patriarhul Nicodim Munteanu spunea că este „armata de elită a Ortodoxiei”. Dar ea trebuie să fie și la înălțimea ei de nevoință și de rugăciune.

(Continuare în Revista Atitudini Nr. 89)