TREBUIE OPERAT! O MINUNE A PĂRINTELUI JUSTIN

„Vezi că fratele tău are celulă canceroasă”

Părintele Justin avea o lucrare aparte cu fiecare dintre noi, dar și cu rudele noastre, cu toți cei din neamul din care te trăgeai.

Mai trăia încă Părintele, când unul din frații mei, plecat să muncească în Italia, s-a îmbolnăvit. Îi apăruse o tumoare în zona inghinală care, într-un an crescuse mult în afară, iar el tot amâna să meargă la spital în Torino să vadă despre ce este vorba. L-am chemat pe fratele meu în țară ca să vină la Părintele Justin și am intrat cu el la sfinția sa.

Părintele l-a radiografiat din cap până în picioare. Și când am rămas singură cu sfinția sa, mi-a spus: „Vezi că fratele tău are celulă canceroasă”. Și a mai adăugat: „Trebuie neapărat operat că altfel se pierde. Iar tu să mergi în Italia să-l susții moral”. Și mi-a dat și bani de drum dus-întors.

Exact același verdict ca al Părintelui l-a dat și profesoara medic care l-a operat pe fratele meu. Aceasta i-a spus: „Dacă nu te operezi acum îți pierzi și piciorul și viața pentru că ai o tumoare malignă”. Operația a reușit!

„Lasă, lasă, măi, că o să fie bine!”

Când fratele meu a venit din nou la Petru-Vodă, Părintele Justin i-a spus să nu mai mănânce carne și să nu mai facă efort. Dar fratele meu n-a ascultat și nu ținea regim. Iar eu mă tot plângeam de el Părintelui, care îmi spunea cu multă înțelegere și ferm convins că boala nu se va mai întoarce: „Lasă, lasă, măi, că o să fie bine!”. Și într-adevăr, până astăzi, fratele meu n-a mai avut problema aceasta de sănătate.
Pot să spun că, suflet ca al Părintelui, dragoste și dăruire ca a lui, n-am mai întâlnit la nimeni până acum. Avea atâta dragoste de aproapele că nu putea să-l lase pe omul aflat în nevoie. Și nu-și găsea liniștea până nu îi rezolva problema pe care o avea. Suferea cu tine, vedea ce zace rău în adâncul tău și scotea la lumină patimile care te munceau ca să te poată tămădui. Pentru mine, Părintele Justin a fost cel mai mare duhovnic al neamului nostru care a avut nu numai darul înainte-vederii, dar a fost și este grabnic ajutător în nevoi.

(Monahia Macrina, mărturie publicată în Revista Atitudini Nr. 55)

Foto credit: Cristina Nichituș Roncea