PR. PETRONIU TĂNASE – CUVINTE DE FOLOS

La 13 ani de al adormirea marelui stareț athonit, Părintele Petroniu Tănase, vă prezentăm câteva din prețioasele sale sfaturi duhovnicești. Cuvinte vii, pline de trezvie și înțelepciune, cuvinte care liniștesc sufletul din tumultul lumesc. Lectură cu folos! Pr. Petroniu Tănase - Cuvinte de folos L-am întrebat odată pe Avva: „Cum şi pentru ce să mă rog ca să mă fac mai bun?”. Şi a răspuns bătrânul: „Roagă-te să poţi face bine duşmanilor tăi!”...

La 13 ani de al adormirea marelui stareț athonit, Părintele Petroniu Tănase, vă prezentăm câteva din prețioasele sale sfaturi duhovnicești. Cuvinte vii, pline de trezvie și înțelepciune, cuvinte care liniștesc sufletul din tumultul lumesc. Lectură cu folos! Pr. Petroniu Tănase – Cuvinte de folos

DIMENSIUNEA OMULUI TOTAL

Cu toate progresele uimitoare ale civilizației de azi, omul a rămas însă, „ființă necunoscută”. Ambițios să cucerească și să stăpânească materia, cosmosul, omul s-a neglijat pe sine, a rămas necunoscut în propria-i casă. Genetica, medicina, psihanaliza au făcut pași uriași, dar o știință antropologică, o știință care să îmbrățișeze integral pe om, încă nu există. Există în om adâncimi abisale foarte puțin explorate. Omul presimte că aici poate găsi cheia dezlegării multora dintre frământările vieții sale. Viața călugărească, retrasă, simplă, întoarsă spre lăuntru, explorează de secole aceste dimensiuni.

REGULI DUHOVNICEȘTI

Viața duhovnicească este meșteșug, artă, iscusire. Și pentru a ajunge din om grosolan, pătimaș, om duhovnicesc, pentru a crește până la „măsura bărbatului desăvârșit”, trebuie să cunoști meșteșugul, arta artelor, știința înduhovnicirii. Pentru aceasta, Sf. Părinți ne dau reguli scurte, simple, ușor de ținut minte, dar bogate în cuprins, îndeajuns să te călăuzească toată viața. Câteva:

De la Cuviosul Antonie ce Mare: oriunde vei merge, să ai pe Dumnezeu înaintea ta; orice vei face, să ai mărturie din Scripturi; oriunde te vei așeza, să nu te muți degrabă. Așa făcând, te vei mântui.

De la Cuviosul Arsenie cel Mare: rugându-se el lui Dumnezeu să-l învețe cum să se mântuiască, a auzit un glas zicându-i: „Arsenie, fugi! Taci! Liniștește-te!”. Acestea sunt rădăcinile nepătimirii.

De la Cuviosul Simion Noul Teolog: cel ce voiește a învăța meșteșugul sfințitei rugăciuni și atenției, să-și păzească conștiința neprihănită din cele patru părți: față de Dumnezeu, față de aproapele, față de lucruri și față de sine. Cum? În curăție, smerenie, răbdare și dragoste.

De la un stareț (Ioanichie Moroi): „Frate, ia aminte de sine, păzește-ți mintea și nu uita pe «Doamne Iisuse…»”.

BÂRFIREA APROAPELUI

Bârfirea aproapelui este la mare cinste între oameni, în mănăstire și la noi: Sf. Ioan Scărarul o numește odrasla urii, lipitoare ascunsă, care suge sângele dragostei. Cuviosul Pimen zice: gândul urii și al bârfelii nicidecum să nu ne intre în inimă, altfel pierdem toată osteneala, vorbăria în biserică – contra dragostei de Dumnezeu; bârfeala – contra dragostei de aproapele.

Dimpotrivă, purtarea noastră în biserică trebuie să fie cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, iar față de aproapele după cuvântul Părinților: „Ai văzut pe fratele? Ai văzut pe Dumnezeu”.

DE CE SĂ NE SPOVEDIM?

Prima neștiință este credința greșită că mărturisirea se reduce numai la a spune duhovnicului cu de-amănuntul toate păcatele făcute. Această înșirare a păcatelor este necesară pentru ca duhovnicul să poată cunoaște starea sufletească a penitentului și să știe ce leacuri să-i prescrie, dar ea singură nu-i îndeajuns, ci trebuie însoțită de o întreită durere a inimii, adică să fie: lucrătoare, hotărâtă, ca să facă pe om să nu se mai întoarcă la păcatele sale; desăvârșită zdrobire a inimii, ca să ne facă să urâm păcatele făcute, din dragoste de Dumnezeu, pe care L-am mâhnit cu ele; mai presus de fire, dar dumnezeiesc pentru dobândirea bunătăților cerești. Această întreită durere face parte integrantă din Taina spovedaniei și dacă ea lipsește, taina nu se săvârșește. Și ea se agonisește prin ostenelile de voie: întristare, plângere, mâhnire și nevoințe trupești: înfrânare, post, metanii și cele de nevoie: bântuielile aduse de draci, împotriva cărora trebuie să luptăm cu hotărâre; și prin răbdarea necazurilor de la alții: scârbe, boli trupești etc.

(Sfaturi extrase din Revista Atitudini Nr. 76)

 

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura