ADICȚII. Dependența de alcool. De Puiu Alexandru (ASCOR)

DIN CATEGORIA – CUVÂNTUL TINERILOR

CE ESTE ALCOOLUL?

Alcoolul este o substanță psihoactivă care se produce în urma fermentării zaharului din diverse fructe, cereale și legume, fermentarea fiind o reacție chimică în care bacteriile și drojdia reacționează cu zaharul din fructe pentru a produce etanol (alcool natural) și dioxid de carbon (adică băutură carbogazoasă).

Consumul de alcool și distilarea

Consumul alcoolului este o practică veche umană. În acest sens, au fost găsite dovezi de folosire a alcoolului, încă din anul 3150 BC (î.d.Hristos) în Egipt, 3000 BC în Babilon. În mod natural, băuturile alcoolice pot ajunge prin fermentație, în jur de 15% concentrație, după care conținutul ridicat de alcool omoară bacteriile și drojdia care produc însuși alcoolul, iar procesul de fermentație se oprește. Pentru a ridica în continuare procentajul alcoolic se recurge la procedee de distilare alcoolică, procedee prin care alcoolul etilic poate ajunge la 95% concentrație.

Primul document științific care atestă distilarea alcoolului datează din secolul al VIII-lea și este vorba despre alchimistul Jabir ibn Hayyan (Geber) care a inventat alambicul. Distilarea este procesul prin care un lichid alcoolic își pierde din cantitatea sa de apă, prin procedee de încălzire și condensare, astfel crescându-i concentrația alcoolică. În ziua de astăzi, avem o varietate de băuturi alcoolice care sunt distilate: vodca, țuica, rachiul etc.

ALCOOLUL ÎN CREȘTINISM

Sf. Pavel în Epistola I către Timotei îi spune ucenicului său: „De acum nu bea numai apă, ci foloseşte puţin vin, pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni” (1 Timotei 5:23). De aici, putem deduce cel puțin faptul că vinul și, implicit, alcoolul nu este interzis pentru consum și chiar are efect întăritor al trupului. Totuși, Sfântul Pavel pune în capitolul 3 niște reglementări conform cărora conducătorii Bisericii să nu fie bețivi și „nu dedați la vin mult” (1 Timotei 3:8).

Sf. Ioan Gură de Aur descrie pe omul bețiv: „Dobitoacele cele necuvântătoare beau atâta cât le cere setea lor și niciodată nu se lasă biruite de poftă ca să bea mai mult decât le cere trebuința trupului lor. Pe când omul cel cuvântător care covârșește măsura la băutură, se face mai nesocotit și decât dobitoacele. Și mai rău este că pe această boală, cum este necumpătarea la vin și la alte băuturi, care aduce atâtea rele și atâtea primejdii, pe această boală – zic – (a beției), oamenii nu o socotesc că ar fi un nărav rău și plin de păcat” . Din această cuvântare, putem cu siguranță deduce faptul ca beția poate fi considerată păcat pentru că aceasta aduce „atâtea rele și atâtea primejdii”.

Cu siguranță, avem și Taina Euharistiei, proces în care vinul se preface în Sângele Mântuitorului fără ca acesta să-și schimbe natura. Hristos Însuși a făcut minunea de a transforma apa în vin la nunta din Cana Galileii. Din aceste fapte, putem extrapola faptul că a consuma alcool nu este interzis sau păcat, însă Sfinții PărințI condamnă beția: „întrebuinţarea cu măsură a vinului este sănătate, iar abuzul (necumpătarea) este vătămare”. „Beţia este duşmănie cu Dumnezeu”, spune Sf. Vasilie cel Mare.

Astfel, măsura cu care fiecare dintre noi decide să bea rămâne la latitudinea și conștiința noastră, ținând seama să-i fie plăcut lui Dumnezeu („şi vinul veseleşte inima omului”, Psalmi 103:16).

 STUDII ȘTIINȚIFICE DESPRE ALCOOL

Pe canalul său de youtube, Andrew Huberman abordează tematica What Alcohol Does to Your Body, Brain & Health (Efectele Alcoolului asupra corpului, creierului și sănătății) și detaliază pe larg câteva studii efectuate recent asupra alcoolului. Acesta discută diverse subiecte pe tematica alcoolului: efectele alcoolului, alcoolul și somnul, alcoolul și sarcina, alcoolul și riscurile de cancer etc.

Andrew Huberman este un neurosavant și profesor în departamentul de neurobiologie la Universitatea Stanford School of Medicine. Îl puteți urmări pe acesta pentru mai multe subiecte despre neuroștiință pe site-ul său hubermanlab.com.

 METABOLIZAREA ALCOOLULUI, „CALORII GOALE”

Structura alcoolului este de așa natură încât, aceasta este totodată hidrosolubilă și liposolubilă. Cu alte cuvinte, alcoolul se absoarbe atât în apă, cât și în grăsime. Având această proprietate, alcoolul poate trece prin orice celulă și țesut uman. Spre deosebire de alte substanțe narcotice sau medicinale, care se atașează la granița celulelor de receptori, alcoolul are propriul său mod de operare întrucât poate penetra celula, provocând astfel leziuni celulare și stres celular.

Când ingerăm etanol (alcool natural), el trebuie convertit în altă substanță, pentru că etanolul în forma aceasta este toxic pentru corp. Există o moleculă în organismul uman numită NAD (Nicotinamid adenin dinucleotid) care face conversia etanolului în etanal (Acetaldehyde). Etanalul este o substanță extrem de toxică pentru celule, fiind clasat carcinogen. Acest compus chimic distruge și lezează fără discriminare celulele afectate. Din fericire, problema etanalului este rezolvată de ficat printr-o conversie rapidă a etanalului în acetat, acetatul putând fi folosit ca și sursă de energie.

Dacă din diverse motive, conversia „etanol => etanal => acetat” este îngreunată, se va acumula în corp carcinogenul etanal, având mult mai mult timp decât în mod obișnuit să cauzeze probleme. Este de maximă importanță ca acest proces să se desfășoare cât mai rapid și să nu fie îngreunat din diverse motive: probleme la ficat, cantități mari de alcool consumate. Ficatul este locul unde metabolizarea alcoolului se produce, el fiind foarte eficient în acest proces, dar și cel mai stresat pentru că este locul principal al metabolizării alcoolului. Tot acest proces de eliminare a etanolului din corp este un proces foarte costisitor pentru organism, recompensa lui fiind minimală, adică „calorii goale” fără un aport considerabil de nutrienți (vitamine, minerale etc.).

Etanalul derivat din alcool este cel care cauzează efectul de beție. Momentul culminant al euforiei alcoolului este și momentul în care în organism s-a acumulat cea mai mare cantitate de etanal, cu alte cuvinte, în momentul cel mai intens al beției suntem în același timp și cel mai tare otrăviți. Starea de beție este de fapt rezultatul unei intoxicații care face ca neurocircuitele să funcționeze prost.           

EBRIETATEA: INHIBIȚIA, IMPUSIVITATEA ȘI FORMAREA MEMORIEI

O parte din etanol și acetat migrează spre creier și depășește bariera sangvină a acestuia. Odată ajunse în creier, aceste substanțe încep să influențeze nediscriminant zone ale creierului, dar totuși ajung cu precădere să influențeze unele zone mai mult decât altele. Una din aceste zone este neocortexul, această zonă fiind responsabilă pentru gândire, planificare și controlul impulsivității. Când această zonă își diminuează activitatea, calitatea deciziilor scade, iar oamenii nu mai planifică până la capăt, dând astfel mult mai ușor curs impulsivității. În cazul persoanelor inhibate care tind să supra-planifice orice acțiune, alcoolul poate ajuta cu dezinhibiția și cu reducerea gândirii anxioase, dar pe cealaltă parte pentru persoanele deja impulsive poate exacerba această trăsătură ducând la rezultate dezastruoase.

O alta caracteristică a consumului de alcool este capacitatea sa de a suprima într-un mod puternic rețele neuronale responsabile pentru formarea și stocarea memoriilor noi. De aceea, este des întâlnit fenomenul când unele persoane după o seară de beție, nu-și mai pot aduce aminte de evenimentele petrecute.

 MÂNCAREA ȘI CONSUMUL DE ALCOOL

Există un mit în care se crede că atunci când ești în stare de ebrietate, poți consuma mâncare pentru a-ți reveni din starea de beție, mai rapid. Lucrurile nu stau deloc astfel. Șansele sunt că dacă ai consumat alcool înainte de a consuma mâncare, acel alcool este deja în sânge datorită rapidității cu care se absoarbe. Modul în care mâncarea influențează absorbția de alcool este doar dacă o ingerezi înainte de a consuma alcoolul. Dacă în organism se află deja mâncare, metabolizarea alcoolului va fi încetinită, în special dacă mâncarea constă din toate cele trei tipuri de macronutrienți: proteine, grăsimi și carbohidrați.

DEPRESIA, ALCOOLISMUL

Neurocircuitele creierului care sunt responsabile pentru starea de bine, dispoziție și propria imagine de sine folosesc neuromodulatorul serotonină pentru a fi modulate. Cu alte cuvinte, cantitatea de serotonină influențează direct starea noastră de bine pe parcursul zilei. Lipsa acesteia poate cauza: depresie, anxietate, insomnie, agresivitate, lipsă de energie, probleme digestive, scăderea imunității etc.

Alcoolul, odată intrat în organism, este convertit în etanal și ajunge și în zonele creierului unde începe să perturbe buna funcționare a sinapselor (regiunea de comunicare dintre doi neuroni). Sub influența etanalului, comunicarea neuronilor prin sinapse cu ajutorul serotoninei în faza inițială începe să fie hiperactivă, inducând astfel o stare de euforie și de bine. Ulterior, odată cu scăderea etanalului din creier scade și starea de bine ducând chiar spre o dispoziție proastă. Atunci când cantitatea de etanal scade și dispoziția proastă începe să se contureze, oamenii au tendința ca să consume din nou alcool pentru a-și reface starea. Problema constă în faptul ca repetarea consumului de alcool scade potența lui de euforie și energizare cu fiecare pahar băut după primul. Din acest punct, încep să apară efectele nedorite ale consumului de alcool: scade coordonarea mișcărilor, bâlbâire, uitare, somn, comă, scăderea vigilenței etc.

Majoritatea oamenilor funcționează sub influența alcoolului în acești parametri, dar există un subgrup de oameni care au o altă varietate de gene sau care sunt consumatori cronici. Odată cu consumul fiecărui pahar de alcool, aceștia nu par să „încetinească”, ci dimpotrivă se simt tot mai energizați, tot mai euforici, tot mai alerți. Acest subgrup de oameni care au toleranța ridicată la alcool din cauza consumului cronic și/sau aceia care au o predispoziție genetică, sunt oamenii care pot ajunge la alcoolism. Și aceștia au limite pentru consumul de alcool, doar că aceste limite sunt mult mai ridicate.

Persoanele care încep să consume alcool de la vârste timpurii (13-15 ani) sunt periculos de predispuse să ajungă la alcoolism. Pentru persoanele care încep consumul de alcool mai târziu, șansele de a deveni dependente de alcool scad proporțional cu vârsta înaintată, bineînțeles excluzând persoanele care au deja o predispoziție genetică.

 AXA GASTROINTESTINAL-FICAT-CREIER, FLORA INTESTINALĂ, INFLAMAȚIA

Sistemul gastrointestinal comunică cu creierul prin sistemul nervos Vagus și prin semnale nervoase și semnale chimice. Totodată, sistemul gastrointestinal comunică cu ficatul tot prin semnale chimice, dar și interesant de reținut, semnale neuronale. Ficatul, la rândul său, comunică nu doar cu sistemul gastrointestinal, dar și cu creierul, de asemenea tot prin semnale neuronale și chimice. Astfel, avem o rețea triunghiulară de comunicare pe axa gastrointestinal-ficat-creier. Microbiomul intestinal este format din trilioane de microbi (bacterii, fungi, protozoare și virusuri) care trăiesc în sistemul gastric și au diverse roluri pentru organism precum: susținerea sistemului imunitar, reglează bunadispoziție, ajută digestia, produc diverse vitamine precum complexul vitaminelor B, omoară bacterii rele. Suma genelor aflate în totalitatea microbiomului este până la 200 de ori mai mare decât genele umane, iar cantitatea totală a sa în sistemul gastric poate ajunge până la 2 kg.

Orice cantitate de alcool consumată perturbă microbiomul intestinal. O proprietate a alcoolului, care a fost și încă este folosită pe alocuri de-a lungul istoriei, este cea de sterilizare, adică cea de a distruge bacteriile și microbii. Istoric vorbind, alcoolul a fost folosit pentru sterilizarea rănilor și a infecțiilor externe. Așadar, odată ce alcoolul este ingerat, acesta are proprietatea de a distruge bacteriile din microbiom într-un mod nediscriminant, atât pe cele rele cât și pe cele bune. În același timp, procesul de metabolizare a alcoolului produce efecte pro-inflamatoare în corp prin producția de molecule inflamatoare. Aceste procese simultane provoacă perturbarea căptușelii intestinale, cel puțin pe termen scurt, iar în cazurile cronice pe termen îndelungat și produce așa-numitul „sindrom de intestin permiabil”. Acest sindrom permite bacteriilor intestinale să penetreze căptușeala gastrică și să intre în sânge. Unele din simptomele acestui sindrom sunt: tulburări digestive, intoleranțe alimentare, tulburări neurodegenerative, tulburări metabolice, boli autoimune etc.

Perturbarea microbiomului are consecințe grave, întrucât bacteriile bune sunt distruse de alcool, cauzând probleme digestive. Ca rezultat, mâncarea nu este complet digerată. Lipsa completă a digestiei produce bacterii rele. Bacteriile la rândul lor penetrează căptușeala intestinală, ajungând astfel în sânge, iar ficatul începe să producă molecule pro-inflamatoare. Pe lângă aceste efecte negative, ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că odată ce bacteriile dăunătoare și moleculele inflamatoare ajung în creier, ele ajung să modifice neurocircuitele creierului în așa măsură încât să crească din nou dorința consumului alcoolic. Inevitabil, persoanele care consumă cantități reduse și moderate ajung în cele din urmă să crească treptat consumul de alcool, în pofida faptului că efectele negative se resimt mai pronunțat.

Modul de a restabili microbiomul este acela de a consuma mâncăruri bogate în probiotice și prebiotice, acestea ajutând la reducerea inflamației și fortificarea lui. Mâncărurile bogate în probiotice sunt iaurturile și legumele fermentate (murături): varză murată, castraveți murați, chefir, gogonele etc.

(Continuarea în Nr. 81 al Revistei ATITUDINI)

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura