Iisus Hristos Soarele luminător
Întruparea Domnului este asemănată în cărţile sfinte şi în cântările bisericeşti cu răsăritul soarelui. Deodată cu naşterea Mântuitorului răsare oamenilor soarele dreptăţii şi lumina cunoştinţei. Prorocii sunt razele soarelui care se arată pe cer ca să împrăştie întunericul şi să prevestească răsăritul soarelui. Mântuitorul este însuşi răsăritul soarelui care luminează tot pământul, toate minţile, inimile şi privirile oamenilor.
Unde este Iisus Hristos, e lumină şi viaţă; unde lipseşte Iisus Hristos e întuneric şi moarte. De aceea cântăm la Naşterea Domnului: „Naşterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru răsărit-a lumii lumina cunoştinţei…”.
Prin păcătuire, mintea omului s-a întunecat; prin Iisus Hristos, mintea se luminează. Prin păcătuirea lui Adam, mintea i s-a întunecat, încât nu mai putea face deosebire între adevăr şi minciună, între Dumnezeul cel adevărat şi idoli, între bine şi rău, între calea mântuirii şi calea pierzării. Prin venirea în lume a Mântuitorului, întunericul se topeşte şi dispare, cum dispare noaptea în faţa zilei, la
răsăritul soarelui.
Iisus Hristos – mântuirea noastră
Mântuirea începe aşadar cu întruparea Domnului, cu răsăritul luminii care alungă întunericul din mintea, din inima şi din privirea omului.
Dreptul Simeon, după ce a luat în braţe pe Iisus, când L-a întâmpinat în Biserică, a binecuvântat pe Dumnezeu că i-a ajutat să vadă mântuirea cu ochii trupului său: «că văzură ochii mei mântuirea
ta» (Lc. 2:38). Când vorbim despre mântuire e bine, deci să ştim că mântuirea noastră este Iisus Hristos şi Iisus Hristos e mântuirea. În El se arată mântuirea, El e mântuirea şi Mântuitorul totodată. El ne mântuieşte şi ne arată calea pe care să mergem ca să nu ne rătăcim, ci să ne mântuim.
Prin învăţătura Evangheliei Sale ne luminează mintea şi împrăştie întunericul rătăcirilor păgâneşti. Iar prin exemplul vieţii Sale şi prin dumnezeieştile Sale Patimi, ne-a împăcat cu Dumnezeu şi din robi ne-a făcut fii liberi de păcat şi fraţi. De aceea am spus că Iisus Hristos este deodată şi Mântuitorul şi mântuirea noastră.
Vederea ochilor și vederea minții
E mare lucru să ai mintea luminată şi ferită de rătăcire. Căci zis-a Domnul: «Luminătorul trupului este ochiul, iar dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi luminat, iar dacă ochiul tău va fi rău, tot
trupul tău va fi întunecat. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, atunci cum este întunericul?» (Mt. 6:22-23;: Lc. 11: 24-26). Când ochiul e sănătos, tot trupul e luminat. Când ochiul e bolnav, nu vede bine sau e orb, tot trupul e întunecat.
Tot aşa este şi mintea. Dacă mintea este luminată, vederea sufletului nostru e limpede. Când mintea este întunecată de răutăţi şi de patimi, vederea sufletului e tulbure, întunecată, tot aşa cum lumea e întunecată de întunericul nopţii.
Iisus Hristos a venit în lume să ne aducă lumina cunoştinţei adevăratului Dumnezeu, să înveţe oamenii să fie mai buni, să ne arate la toţi cum să vieţuim în veacul de acum, ca în veacul viitor să moştenim viaţa şi fericirea veşnică. Prin aceasta, el ne luminează mintea, înlătură din sufletul nostru una dintre urmările cele nefericite ale păcatului strămoşesc: întunecarea minţii şi astfel ne ajută să vedem limpede calea mântuirii.
Iisus Hristos, prin razele Evangheliei ne luminează mintea, ne scoate din robia întunericului la lumina mântuirii, precum Însuşi grăieşte: «Eu sunt lumina lumii. Cel ce-Mi urmează Mie, nu va umbla
în întuneric, ci va avea lumina vieţii» (In. 8:12)
(Extras din cartea „Pildele Mântuitorului”, de Pr. Ilarion Felea)
Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…
Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, unde maicile se silesc să le îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.