PR. MIRON MIHĂILESCU | „Noi suntem dragostea lui Dumnezeu întrupată”

Taina dragostei Sfintei Treimi

Săptămâna aceasta m-a obsedat aproape, zic, și mă gândesc că dacă ajută Dumnezeu e bine să nu scap de această obsesie niciodată. Și anume de a-mi pune o problemă, aceea de a înțelege pe parcursul ispitelor cele trei noime din fiecare zi. De dimineața, de când ne trezim din somn și până seara, să înțelegem acest parcurs de care ne învrednicește Cine ne-a dat viață, Taina lui Dumnezeu. Și anume, toată ziua să nu ne părăsească gândul, că noi, în fiecare clipă trăită a zilei, suntem în situația de a ne lua în primire propria noastră viață din mâna lui Dumnezeu. A devenit deviza noastră și ocuparea de fond ca dimineața când ne trezim din somn, să ne întâlnim cu Taina care, de fapt, ne-a trezit, ne-a dat posibilitatea să începem ziua.

Dar acum eu aș vrea să accentuez în mod deosebit acest fapt și să-l considerăm ca faptă, întâlnirea noastră de duh cu Taina Sfintei Treimi. Noi trăim și suntem vii din Taina Sfintei Treimi, luându-ne din ea existența, viața noastră. Taina Sfintei Treimi este taina dragostei lui Dumnezeu din care noi ne alcătuim ca viață.

Noi suntem taina dragostei lui Dumnezeu, lucrarea dragostei Lui, a Sfintei Treimi, a Tatălui care propune, a Fiului Care preia propunerea Tatălui și a Duhului Sfânt care susține propunerea și preluarea de către Fiul, a ceea ce propune Tatăl. Tatăl propune viața noastră, El ne-o dăruiește, Fiul o preia de la Tatăl și ne-o dăruiește. Adică, Tatăl inițiază viața noastră, Fiul o preia de la Tatăl și ne-o dăruiește și Duhul Sfânt ne-o susține ca de la Dumnezeu primită, pentru a folosi în mentalitate, în gândire dumnezeiască, această viață a noastră.

Cugetarea la Taina Sfintei Treimi în viața noastră

Cu această Taină, noi ne întâlnim în fiecare clipă. Eu am zis că, dimineața când ne trezim din somn, luăm în primire această taină, dar important este ca să o menținem ca atare. Pentru că avem din dragostea lui Dumnezeu, deci din taina Sfintei Treimi, începutul de viață în fiecare zi. Și cum avem începutul, să fie și parcursul până seara. Tot așa de conștient sau conștientizat că parcursul vieții noastre până seara de la începutul zilei, este în aceeași stare de taină cum este când ne trezim din somn și-l luăm în primire.

Deci, fiind întrupată dragostea lui Dumnezeu în viața noastră, însemnează că noi ne luăm pe noi înșine în primire ca viață din partea Sfintei Treimi. De aceea este și explicabilă rânduiala de fiecare clipă a duhului minții noastre, că toată ziua avem tendința de a ne face semnul Sfintei Cruci în fața tuturor evenimentelor pe care le trăim. Un creștin adevărat are impulsul de a-și face semnul Crucii. Nu face nicio mișcare, nu ia nicio inițiativă, în sfârșit, nu mișcă nimic fără tendința aceasta de a-și face semnul Sfintei Cruci, de care în majoritatea cazurilor, oamenii nu-și dau seama de ce o fac.

Viața noastră este rezultatul dragostei Sfintei Treimi. Noi suntem dragostea lui Dumnezeu întrupată.

Vii în Duhul Sfânt

Simțindu-ne că suntem vii, că avem un trup care funcționează, o minte atât de minunată care poate funcționa în mentalitate dumnezeiască, noi putem gândi dumnezeiește. Și recunoaștem acest lucru, ne mirăm de acest lucru și ne vine să facem semnul Sfintei Cruci încontinuu, nu vizibil, dar în taina inimii noastre, mulțumind Sfintei Treimi, lui Dumnezeu Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt, pentru ce am primit în viața noastră care se întrevede prin puterea de gândire a minții noastre cu atâtea posibilități de minunate realizări, la care visează din adânc, inima noastră.

Inima noastră este un izvor continuu de bune dorințe, de visuri de bine. Fiecare om gândește la ceva bine, preconizează ceva bine… În fața minții omului stă problema binelui: „Ce să fac eu acum? Ce e mai bine să fac acum?”.  Acest mai bine pe care îl trăiește clipă de clipă, secundă de secundă mintea noastră, rulează toată ziua.

Mă întorc la ce am propus. Luându-ne viața noastră în primire din mâna lui Hristos: „Iată vă dau vouă Trupul Meu, vă dau vouă Sângele Meu, pe Mine Mă dau vouă ca să vă fie viață. Viața Mea să vă fie vouă, viață”. Aceasta a propus-o Mântuitorul la Cina cea de Taină. Și a început s-o facă și ne-a spus s-o facem și noi, încontinuu. Duhul Sfânt o întreține ca atare. Să nu uitați acest lucru! Duhul Sfânt are grijă de acest lucru.

Sângele dumnezeiesc din noi

În mintea noastră ne dă posibilitatea de a ține minte faptul concret – nu, povestea, teoria sau orice altă cunoaștere – că acum și în toată clipa, dacă eu respir, dacă mie îmi bate inima și mintea mea gândește încontinuu, este o preluare continuă a darului dragostei Sfintei Treimi. Eu sunt o desfășurare întrupată a dragostei lui Dumnezeu. Și noi să fim conștienți de acest lucru!

Este o desfătare în toată clipa să ne dăm seama că noi suntem sânge dumnezeiesc, că în vinele noastre curge sânge dumnezeiesc, Sângele Domnului Hristos. Știind acest lucru, toată ziua te bucuri de fiecare mișcare pe care o poți face, fiindcă știi că este colaborarea Lui. Deci, toată viața noastră, toate clipele noastre se constituie într-o tainică rugăciune, într-un tainic răspuns de mulțumire a cugetului nostru din adânc, față de Cel care ne-a dat posibilitatea să fim vii și să putem gândi atât de minunat.

E o desfătare despre care Mântuitorul chiar la Cina cea de Taină, în rugăciunea Lui către Tatăl zicea: „Părinte, vreau ca bucuria Mea să fie în ei, în oameni. Bucuria pe care o am Eu pentru Tine, că le dai viață, bucuria aceasta să o aibă și ei, cum o am Eu, chiar ca Mine, Părinte. Asta voiesc Eu. Și știu că voiești și Tu acest lucru. Să se bucure cum ne bucurăm Noi, toată ziua”. „Bucurați-vă neîncetat!”. Aceasta a spus Mântuitorul când a înviat: „Bucurați-vă, că Eu sunt înviat, că Eu sunt viața voastră, clipă de clipă. Eu sunt mișcarea voastră, gândirea voastră, tot ce sunteți voi, Eu sunt.

(Omilia integrală o puteți citi în Revista Atitudini Nr. 94)