Dilema secolului nostru
Diavolul, deși biruit de Iisus, Dumnezeu-Omul, în Pustie și în Ghetsimani, totuși a continuat să lucreze și să acapereze omul, popoare, omenirea, prin cele trei ispite din pustie: pâine, tehnică și împărăția lumii noastre. Nu se dă bătut… se zvârcolește și ca un leu caută pe cine să apuce. Duhul satanic este prezent în viața oamenilor, în istoria popoarelor și a omenirii.
Dacă prezența lui satana se manifesta mai mult prin indivizi, prin popoare dislocate și împrăștiate, în secolul nostru prezența lui a acaparat State și imperii, având la dispoziție armate, presă, justiție și tot arsenalul de intimidare, de seducție, de ucidere, fără să răspundă și să fie trase la răspundere.
Caracteristicile satanei
Caracteristica satanei este: ura, viclenia, răzbunarea, exclusivismul, tirania, lăcomia, minciuna, dictatura, uciderea etc., toate ascunse sub masca umanismului, a libertății, a binefacerii și refacerii orânduirii universale, sub masca „înțelepciunii” și chiar a bunăvoinței divine.
Satanismul a fost demascat în parte și uneltele lui au fost judecate la tribunalele internaționale…, poate chiar de acei care sunt stăpâniți de același duh diabolic. N-au reușit să-și dea „mâna”, deși au încercat. Și cel mai iscusit fiu al satanei a judecat și condamnat pe cel prins în mreajă. S-au luptat diavolii între ei, căci nu mai au mult timp…
Biserica și Statul
Dacă papocezarismul din Apus duce o luptă seculară pentru a „remorca” Statul sau regimul la Biserică, uneori chiar cu forța lumească a Statului, iar „democratismul protestant” stăruie să identifice ambele părți punând în dependență „religia” de „regiune” sau „Rege”, prin aceasta se vădește atât în Apus, cât și în Răsărit că nici unii, nici alții încă nu știu cărui duh aparțin; și ca urmare nu iau atitudinea cu adevărat creștină față de lume, față de Stat și față de regimuri.
Politica izolaționistă, exclusivistă de Stat sau de partid, neîncadrată în Politica universală a omenirii, iar această politică universală neîncadrată în Rațiunea Supremă de a fi a existenței, este deșertăciune, aberație, adică o politică deșertată de sensul sublim al vieții umane.
Teologie și Politică
Prin Teologie, oamenii vor lua cunoștință de principiile imuabile ale vieții, de Rațiunea supremă de a fi a Existenței, adică de voia Creatorului cea pentru om, pentru fiecare popor ca și pentru întreaga omenire ca unitate; iar prin Politică oamenii vor lua la cunoștință de mijloacele adecvate de a se aduce la îndeplinire aceste principii sublime ale vieții.
Nu vă spăimântați, nu surâdeți, nici nu batjocoriți, voi, oameni de știință, economiști sau politicieni! Oricum și oricând, Cuvântul Creatorului, Iisus Hristos rămâne piatra de hotar, dar și ca piatră de poticnire pentru viața și orânduirea umană. Căci fără Rațiunea Supremă de a fi a Existenței, fără Cuvântul viu și îndrumător al Creatorului, fără Iisus Hristos, nu se poate și nici nu se va putea vreodată realiza nimic bun și până la capăt.
(Extras din Revista Atitudini Nr. 63)
Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…
Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, unde maicile se silesc să le îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.