PR. JUSTIN PÂRVU: SĂ VII LA MORMÂNTUL MEU! | MINUNI | ARHIM. HARITON

În noaptea aceea îl visează pe Părintele Justin care îi zice: „Măi, Cristi, de când am plecat la cer, nu ai mai fost o dată, la mine la mormântˮ.

Suspectă de cancer

O experiență de genul acesta am avut-o și cu un om de afaceri, tot din familia duhovnicească a Părintelui Justin. Dl. Cristi, antrenor din Piatra Neamț, mi-a relatat un moment dificil în viața lui și anume că soția lui se simțea rău. Merge cu ea la un cabinet medical, i se iau câteva analize de sânge. Asistentele îi spun: „Vezi că este un puseu pe markeri tumorali foarte mare. Este suspectă de cancerˮ.

Deja panicat, ajunge cu ea la spitalul din Piatra Neamț. Se cunoștea cu câțiva medici de acolo. Urmează alte analize, alte două zile de stat în spital, concluzia: suspectă de cancer. El, pentru că își iubea soția, a început să plângă. Medicul îi zice: „Cristi, nu mai plânge lângă ea că o aduci în depresie, mai rău îi faci. Du-te într-o cameră, stai și plânge acolo, dar cu ea trebuie să ai o poziție optimistăˮ.

Și începe să povestească dl. Cristi: „Părinte, m-am dus în camera cealaltă. Nu puteam să mă abțin din plâns. Cum să moară soția mea?! Nu concepeam să nu o mai am pe soția mea. Am început să mă așez pe pat și să mă gândesc cum am cunoscut-o pe soția mea, Marianaˮ.

Profeția Părintelui Justin

Și zice: „A, uite așa a fost în liceu, așa a fost în Facultate. Stop! Am ajuns cu ea la Părintele Justin și mi-a zis că voi trăi cu ea până la adânci bătrâneți. Da, clar, vinovatul este Părintele Justin. Trebuia să îmi spună că Mariana mea, la 48 de ani, va face cancer. De ce nu mi-a spus asta? Părintele Justin este vinovatˮ. Și s-a culcat cu ideea aceasta.

În noaptea aceea îl visează pe Părintele Justin care îi zice: „Măi, Cristi, de când am plecat la cer, nu ai mai fost o dată, la mine la mormântˮ.

Fantastic! Se trezește, zice: „Mariana, urci în mașină, mergem la Părintele Justin și de aici mergem la Cluj, pentru că cineva ne-a făcut recomandare la o clinică de oncologie în Cluj”. Și ajungem și la Părintele Justin, cu lacrimi.

„Nu are nimic soția ta!”

Așa e familia duhovnicească, cu rugăciuni, cu lacrimi, cu răbdare, cu susținere reciprocă. Și după ce o reinternează la Cluj, la clinica de Oncologie și se repetă analizele, medicul zice: „A fost un puseu de o zi. Nu are nimic soția taˮ.

Și noi, dacă am fi fost vrednici, dacă am fi fost mai curajoși, poate am fi avut un alt cadru politic care, în mod sigur, ar fi permis și canonizarea Părintelui Justin. În momentul de față, nu am cunoscut nici dintre ierarhi, nici dintre preoți, nici din cinul monahal, pe careva care să spună că Părintele Justin nu este sfânt.

În fond, Părintele Justin este păstrat în această familie duhovnicească a lui Dumnezeu, ca sfânt. Noi îl cinstim așa și nu îl uităm niciodată.

(Extras din Revista Atitudini Nr. 95)