SF. EVMENIE | CUM ÎL VEDEM PE DUMNEZEU AZI?

Nu este nevoie să-L vedem

L-ați văzut pe Dumnezeu?

Pe Dumnezeu? Oare trebuie să-L vedem pe Dumnezeu? Din moment ce simțim că suntem ai lui Dumnezeu, ce putem dori mai mult? Nu este neapărată nevoie să-L vezi pe Dumnezeu. Însă, este necesar să-L iubim pe Dumnezeu. Atunci când nu-L iubim pe Dumnezeu, chiar dacă le-am vedea pe toate, nimic nu avem, nimic nu suntem. Să-L iubim pe Dumnezeu este cel mai important. Vedem atât cât îngăduie Dumnezeu să vedem, dar dacă Îl iubim pe Dumnezeu, nu există nimic mai măreț și mai înalt.

„Fericiți cei ce nu au văzut și au crezut”. Nu a spus așa Domnul către Apostolul Toma? Trebuie să vedem neapărat? Dacă harul lui Dumnezeu este în noi, ce altceva poate să-și mai dorească sufletul? Când ne aflăm în sfințenie, întreg harul lui Dumnezeu este în noi și simțim ca și cum dumnezeirea ar fi înlăuntrul nostru. Cu alte cuvinte, ce să-ți dorești să vezi?

Simțirea Harului

Cum se simte un om care are în el harul lui Dumnezeu?

Simte că este una cu Dumnezeu. Se îndumnezeiește și devine Dumnezeu după har. Omul se sfințește, adică se îndumnezeiește. Altfel spus, dumnezeirea se unește cu umanitatea sau dumnezeiescul cu omenescul. Atât de mare har dă Dumnezeu omului! Atât de mult îl prețuiește, încât Dumnezeu nu a cinstit nimic mai mult Dumnezeu decât pe om. Prin urmare, este ca și cum s-ar uni omul cu Dumnezeu.

Taină mare! Nu se poate spune, nici tâlcui. Întreaga dumnezeire se află în om și atunci nu mai trăiește omul, ci Dumnezeu trăiește în el. Atunci simțim că Dumnezeu este în noi, că El ne-a îndumnezeit și că El s-a făcut una cu noi. Dar aceasta nu se tâlcuiește pentru că nu există cuvinte care să poată tălmăci. Omul poate doar să o trăiască atunci când Dumnezeu îl va ajuta.

Și cum ne vom învrednici să trăim aceste lucruri?

Dacă facem bine, vom găsi bine.

De ce nu-L putem iubi pe Dumnezeu?

Dacă dragostea lui Dumnezeu este atât de mare, cum este posibil ca unii să rămână în afara ei?

Este posibil atunci când omul dorește să rămână singur și să iasă din dragostea Lui… Dumnezeu nu alungă pe nimeni.

Și atunci când se va închide poarta Împărăției și unii vor rămâne pe dinafară, iar Domnul le va spune: „Nu vă cunosc pe voi”?

Atunci când Dumnezeu nu ne cunoaște în această viață, oare cum ne va cunoaște în cealaltă? Aici trebuie să ne vadă.

Unii nu vor să-L aibă pe Dumnezeu pe capul lor.

Ei, atunci când nu vrem să-L avem pe Dumnezeu „pe capul nostru”, atunci suntem nimic. Dar de ce să spunem „pe capul nostru”? Dumnezeu este înlăuntrul nostru, nu este „pe capul nostru”. „Dumnezeu este înlăuntrul nostru”. „Împărăția lui Dumnezeu este în noi”.

Unii oameni se luptă cu Dumnezeu.

Dar cu Dumnezeu, nu poți să lupți. Cei care luptă împotriva lui Dumnezeu, luptă de fapt, împotriva lor înșiși. Care este acela care ar putea să lupte cu Dumnezeu? Dumnezeu doar printr-un semn ne poate desființa.

Care ar trebui să fie mesajul omiliilor pe care le ținem în fața poporului?

Să-i învățăm pe oameni să-L iubească pe Dumnezeu!

(Extras din cartea Sfântul Evmenie – bunul păstor și de minuni făcător)