UNEORI POPORUL ARE NEVOIE DE UN CONDUCĂTOR RĂU | SF. EVMENIE

Aripile iubirii

Părinte, care este lucrul de care avem nevoie înainte de toate?

Avem nevoie să-L iubim pe Dumnezeu. Atunci când Îl iubim pe Dumnezeu, îl iubim și pe aproapele. El este izvorul din care izvorăsc toate. Omul simte că zboară către cer. Simte că are aripi și zboară atunci când are dragoste, atunci când iubește. Fără dragoste nu poate să zboare, nu poate să facă niciun lucru bun.

Cum vom ajuta pe cineva dacă nu-l iubim? Dumnezeu este dragoste, Dumnezeu este numai dragoste. Și cum spune Apostolul:
„Dumnezeu este dragoste și cel ce rămâne în dragoste, rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în el”. Cel ce spune că Îl iubește pe Dumnezeu și nu iubește pe fratele său este mincinos. Pe fratele nostru, zice, pe care îl vedem în fiecare zi, cum să nu-l iubim, iar pe Dumnezeu, pe care nu-L vedem, spunem că Îl iubim? Nu se poate. Cel care Îl iubește pe Dumnezeu, obligatoriu îi va iubi și pe oameni. Nu se poate altfel, necondiționat va fi aceasta.

Dacă iubești, vei face bine

A spus un sfânt părinte: „Iubește și fă ce vrei!”. Și a zis acest lucru, deoarece, atunci când iubești cu adevărat, nu poți face ceva rău. Iubește și fă ce vrei. Dacă iubești, obligatoriu vei face numai bine.

„Dragostea este binevoitoare, nu pizmuiește, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr, toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată”. Și dacă vor cădea toate, dragostea nu va cădea niciodată pentru că Dumnezeu este dragoste. Nu se poate să cadă dragostea. Omul care are dragoste zboară, simte că are aripi. Fără dragoste, omul nu poate nimic.

După cum cere omul, Dumnezeu îi dă. Toate se fac după cum cere omul. Dumnezeu îi dă omului tot ce vrea. Dacă omul vrea binele, îi dă binele. Dacă vrea răul nu i-l dă, dar îl lasă să și-l primească singur, pentru că Dumnezeu nu dă cele rele. Nu poate cineva să ajungă conducător dacă nu îngăduie Dumnezeu. Și dacă Dumnezeu îngăduie pe cineva care nu este bun, îl îngăduie
pentru că poporul are nevoie de acest lucru.

(Extras din cartea „Sfântul Evmenie – bunul păstor și de minuni făcător”, de Simon Monahul)