UCENICIA LÂNGĂ SF. PAISIE | IPS ATHANASIE DE LIMASSOL

Trăsătura Sfinților

Despre Sf. Paisie Aghioritul, pe care l-ați cunoscut, puteți să ne spuneți câteva cuvinte?

Cu siguranță toți „Bătrânii” au o trăsătură comună: o mare dragoste pentru Hristos și smerenie! Celelalte sunt exterioare. Unul a fost episcop, altul pustnic, altul stareț și tot așa. Fiecare s-a sfințit în locul în care a fost așezat de Dumnezeu.

Sfântul Paisie a fost un ascet foarte mare și a dobândit mult har prin nevoința sa. În ultimii ani, nevoința sa consta în faptul că primea foarte mulți oameni. Mângâia pe mulți, se ruga pentru ei, iar Dumnezeu l-a binecuvântat și a ajuns un sfânt cinstit în toată lumea.

L-am văzut de mii de ori

Eu l-am cunoscut la 18 ani. Eram student și m-am dus în Sfântul Munte să mă închin, în 1973. De la prima mea întâlnire cu Sf. Paisie s-a creat o legătură. L-am vizitat frecvent, până în 1992, adică 16 ani consecutiv. Mergeam foarte des la Chilia lui.

Am slujit de nenumărate ori în paraclisul de la Coliba lui și el cânta. L-am îngrijit când a fost bolnav. Am avut o comunicare foarte strânsă cu el. L-am văzut de mii de ori, dar nu mi-am permis niciodată să mă obișnuiesc cu el. De fiecare dată l-am privit cu multă evlavie, respect, cu o mare dragoste și cu o mare teamă. Nu m-am purtat cu el niciodată ca și cu un om obișnuit. Am avut mereu sentimentul clar că acesta este omul lui Dumnezeu.

Sf. Sofronie de Essex are un cuvânt: „Fiecare întâlnire cu un om al lui Dumnezeu, este un fapt profetic. Aceasta simțeam de fiecare dată cu Sf. Paisie. Îl vedeam de sute de ori, dar fiecare întâlnire era un eveniment, un fapt profetic”.

(Interviul integral îl puteți citi în Revista Atitudini Nr. 85)