SF. ILIE LĂCĂTUȘU MI-A APĂRUT ÎN VIS

Durere și divorț

Mă numesc Rădulescu Sofia-Carmen, am 70 de ani şi, cu mult respect, vă scriu despre întâlnirea mea, cea pe care nu o voi uita niciodată, cu părintele Ilie Lăcătuşu.

În anul 2002, după mulţi ani de suferinţă, am di­vor­ţat de tatăl copiilor mei, tată care nu a avut milă şi dragoste pen­tru ei. Am adunat toate suferinţele şi răul în sufletul meu, m-am îmbolnăvit de diabet. La toate acestea s-a mai adăugat şi ne­drep­tatea care mi s-a făcut în timpul procesului de divorţ şi mi-am pierdut memoria de care aveam nevoie. În timp ce co­boram cele patru etaje ale blocului în care locuiam, ui­tam tot.

Cu o hârtie deja scrisă, ca să ştiu unde trebuia să merg, am fost să îmi iau pastilele pentru diabet şi atunci am vă­zut pe o bancă două femei, dintre care una plângea de ţi se ru­pea sufletul, iar cealaltă o îndruma către părintele Ilie din Giuleşti, la care să se roage din tot sufletul, pentru că o va ajuta. Doar atât am putut înţelege şi memora atunci.

La moaștele Sf. Ilie Lăcătușu

L-am căutat mult, dar l-am găsit şi m-am rugat prin u­şa închisă ca bunul părinte să mă ajute să îmi recapăt me­moria, să nu las copiii pe drumuri, cu un tată căruia nu‑i pă­sa de ei. M-am rugat din tot sufletul şi, când m-am ri­di­cat, am simţit un val de căldură trecând pe deasupra ca­pu­lui. M-am uitat în jurul meu, însă nu am văzut decât o bă­trâ­nă care schimba apa la florile părintelui. Am în­ge­nun­cheat iar şi m-am rugat din nou.

După ce m-am ridicat, am în­trebat bătrâna când se deschide uşa şi aceasta mi-a răs­puns că duminică vine fata dânsului, „Dumnezeu să îl o­dih­nească!”. Mi-a mai spus să vin cu o floare.

Am plecat de a­colo de parcă eram dusă de cineva pe sus şi, deşi locu­iam foarte departe de zona Crângaşi, am ajuns repede aca­să şi eram foarte liniştită, sigură pe mine însămi.

L-am visat pe Părintele Ilie

M-am a­pu­cat de treburile casei, iar în restul zilei nu au mai fost de­loc probleme. În acea noapte l-am visat pe părintele Ilie, ca­re îmi spunea: „Vino şi roagă-te ori de câte ori ai nevoie de ajutor, însă intră înăuntru, să nu îţi fie teamă de mine”.

Cu o floare în mână, m-am dus să mă rog la pă­rin­te. M-am aşezat duminica următoare la rând şi, când am a­juns mai aproape, am văzut poza celui care îmi apăruse în vis. Iar atunci am exclamat cu bucurie că este cel care mi-a vor­bit şi m-a chemat la el să mă rog. Când am ajuns în drep­tul părintelui, fiica dânsului mi-a spus că a vorbit şi cu dân­sa şi i-a spus că va veni o femeie necăjită. Am fost lă­sa­tă să intru la el şi am primit poza părintelui drept amin­ti­re.

Am început o viață nouă

De atunci, am început o nouă viaţă. Mergeam în fi­e­care duminică, mă rugam ore întregi şi cunoşteam oa­meni care veneau să se roage. Am dat şi altora câte o po­ză de-a părintelui.

Au fost şi zile grele, în care nu aveam ce pune pe masă pentru copii. Dar părintele mi-a apărut în vis şi mi-a spus să mă rog şi să nu mă mai plâng niciodată din ca­uza banilor, pentru că voi avea un trai decent. Toate bu­cu­riile mele le împărţeam duminica cu prietenele pe care le cunoscusem la părintele, în cei cinci ani de când ve­neam.

Ajutorul Sf. Ilie Lăcătușu

Am trecut printr-o perioadă foarte grea cu unul din­­tre cei şase copii ai mei. Am sperat că se va face bine, m-am rugat la părintele şi am pus florile pe perna co­pi­lu­lui. După luni de zile de luptă cu boala, copilul meu s-a în­tre­mat.

Îi mulţumesc din tot sufletul bunului părinte Ilie pen­tru că m-a ascultat şi m-a ajutat. Ştiu că atât timp cât voi mai trăi, el va fi alături de mine şi la bine şi la rău.

Doamne, ajută!

(Minune consemnată de Ciprian Voicilă, publicată în Revista Atitudini Nr. 18)