M. ECATERINA FERMO DESPRE MISTERUL SF. ECATERINA

Sf. Ecaterina – Sfânta care a renunțat la tot pentru Mirele Hristos

M-am întrebat, imediat după ce m-am botezat, cum au răbdat Sfinții, chinurile extraordinare? Unul dintre personajele istorice religioase din creștinism, pe care îl ador extraordinar și în ziua de astăzi și de aceea îi și port numele la ora actuală, este Sfânta Ecaterina.

Cum o femeie atât de frumoasă, atât de tânără, atât de iubită, atât de plină de viață, cu o capacitate intelectuală extraordinară – citise aproape jumătate, dacă nu mai mult, din biblioteca din Alexandria – a vădit atâta râvnă, atâta dragoste, încât a renunțat la tot? Și cu ce bucurie s-a suit pe roată, și-a lăsat frumosul ei trup zdrobit prin toate torturile și de la cine? Direct de la tatăl ei.

Dacă astăzi, îndrăznește un tată să își altoiască pe bună dreptate copilul, e apostrofat și arătat ca fiind un bezmetic, o fiară. Dar oare ce a însemnat pentru sufletul bietei Sfintei Ecaterina, ca să nu mai zic că avem chiar aici, în țara noastră, un exemplu mai aproape: pe Sfânta Filofteia?

M. Ecaterina Fermo: Să Îl cercetăm pe Dumnezeu

Or, aceasta este ceea ce câștigăm în momentul în care intrăm în adâncurile trăirii Ortodoxiei. Eu vorbesc aici direct de trăire.

A cunoaște pe Dumnezeu, a-L cerceta, a-L pune sub lupă, a întreba despre Dumnezeu, toate acestea sunt posibile oricui. Există bucurie multă în suferința pentru Dumnezeu, dar nu orice fel de bucurie este bucurie, nu orice fel de durere este durere. Nu poate nimeni să-mi ia bucuria de a-L avea pe Domnul. Nimeni și nimic din toate dezastrele lumii, din toate nenorocirile care se petrec pe fața pământului nu pot să strice frumusețea pe care Dumnezeu a sădit-o în inimă, în momentul în care a intrat în sufletul și în inima mea”.

(Extras din cartea „Jurnalul maicii Ecaterina Fermo”, editată la mănăstirea Paltin)