articole
VIDEO. CUM SĂ NE VINDECĂM MINTEA?
Ascultați un dialog profund între Părintele Josiah Trenham și pr. Alexis Torrance de la Universitatea “Notre Dame” despre minte și cum gestionăm gândurile, astfel încât mintea să se vindece și să fie dăruită lui Hristos. Cum să ne vindecăm mintea?
Profesorul Alexis Torrance a absolvit Teologia la Oxford, a studiat, mai departe, la Universitatea Princeton și Univeristatea din Tesalonic. Este specialist în patristică și ascetică.
Vizionare cu folos! După video, aveți și transcriptul.
Reînnoirea minții prin pocăință – părintele Alexis Torrance de la Universitatea “Notre Dame”
– O mare parte din lucrarea pedagogică și intelectuală pe care ați înfăptuit-o, părinte, are ca temă principală pocăința și cum poate pocăința să ne reînnoiască mintea. Care este legătura dintre pocăință și reînnoirea minții?
– Sigur, vă mulțumesc! Într-adevăr, termenul esențial care definește „mintea”, îl găsim în Evanghelie, în scrierile sfinților Părinți, este „nous” (ochiul minții). Ei bine, acest cuvânt stă la temelia termenului grecesc pentru pocăință (metania). Meta-noia, „noia” se referă la „ochiul mintii” (nous), care, se traduce prin “schimbarea minții”. O reorientare a minții, pe care sfântul apostol Pavel o redefinește ca o reînnoire a minții.
Când ne referim la ce să facem cu mintea noastră, cum să o vindecăm, cum să o dăruim lui Hristos, ne raportăm la pocăință înțeleasă nu ca o acțiune făcută odată și gata. Ci ca o strădanie a întregii noastre ființe să ne însușim cugetarea lui Hristos. Să ne unim mintea noastră fărâmițată cu mintea dumnezeiască lui Hristos, mintea divină a lui Hristos.
Cum ieșim de sub stăpânirea gândurilor rele?
– Cum se pocăiește cineva de gândurile rele, ce face…ce poate cineva să facă pentru a ieși de sub stăpânirea gândurilor rele?
– Când avem gânduri rele care insistă, Sfinții Părinți ne învață, așa cum am menționat mai devreme, că trebuie să le mărturisim în fața lui Hristos prin spovedanie. Și Harul ne vindecă. Poate gradual, poate puțin câte puțin, dar vindecă.
Dar, în general, Sfinții Părinți ne dau un sfat foarte bun și anume. Dacă este un gând trecător care vine înspre noi, să nu îl acceptăm.
E ca și cum ne bate cineva la ușă și nu răspundem. Dacă încearcă sa împingă ușa, o închidem, o încuiem și facem asta mereu. Nu ne învoim!
Nu ne învoim, nu lăsam gândul să aterizeze, cum spunea sfântul Paisie. Nu îi dăm voie.
Noi le comandăm “controlorilor de trafic aerian” (se referă la minte) să îi interzică aterizarea înăuntru.
Fără benzi aeriene pe cap.
Cufărul cu haine vechi
Există o analogie frumoasă pe care Sfântul Pimen o folosește pentru a descrie cum să te lupți cu gândurile păcătoase. Spune că e ca un cufăr plin cu haine vechi…în dezordine. Și dacă nu facem ordine în haine, acestea se vor degrada, se vor strica, se vor deteriora.
Problema e că ne gândim la cufăr, vrem să-i reordonăm hainele, să-l facem să pară mai ordonat.
Poate că vrem să încercăm hainele vechi, să vedem dacă ne mai încap…
Asta e problema. Aici începem să vorbim, să ne învoim cu gândul, să-l hrănim.
Dar, chiar e simplu: nu-i dăm atenție. Și apoi se risipește de la sine.
Adevărata pocăință
Când ne pocăim, nu doar că ne mutăm gândul și atenția de la astfel de gânduri rele. Dar ne mutăm atenția spre ce ne întoarcem.
Adică ne mutăm atenția înspre Hristos.
Adică, este termenul “ înspre” care caracterizează adevărata pocăință a creștinului și nu doar regretul pentru păcat.
Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…
Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, unde maicile se silesc să le îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.