CE S-A HOTĂRÂT LA SINODUL VI ECUMENIC?

Ce s-a hotărât la Sinodul al VI-lea ecumenic, ce a avut loc la Constantinopol?

Constantin Pogonatul și erezia monotelită

• S-a combătut erezia monotelită; Monotelismul este doctrina „unei singure voințe în Hristos”, prin care împăratul bizantin Heraclius I (610-641) își propunea să-i împace pe monofiziți cu punctul de vedere orthodox și pentru a câștiga Imperiului pe aceștia, consolidând provinciile recucerite de la perși în timpul domniei regelui Chosroe II.

• Ca urmare, împăratul Constantin al IV-lea (668-685) zis și Pogonatul (Bărbosul) a convocat al VI-lea Sinod ecumenic la Constantinopol pentru a susține credința adevărată față de erezia monotelismului, pusă în circulație de predecesorul său.

Ca reprezentanți ai scaunului roman, noul papa Agathon (678-681), a delegat pe episcopii Abundantiu de Paterno, Ioan de Reggio și Ioan de Porto, precum și alți clerici. Împăratul a înștiințat pe patriarhul Gheorghe (679-686) și prin intermediul lui și pe patriarhul Macarie de Antiohia și pe mitropolitii și episcopii supuși jurisdicției lui, să se prezinte la sinod. Din cauza că reședințele scaunelor de Alexandria și Ierusalim se aflau sub ocupație arabo-islamică, au fost reprezentate de preoții Petru si Gheorghe.

Mărturisirea de credință a celor 174 Părinți

• S-a publicat în mod solemn mărturisirea de credință alcătuită de cei 174 de părinți și semnată de împăratul Constantin al IV-lea Pogonatul, care învăța că „în Iisus Hristos sunt doua voințe și două lucrări sau energii, corespunzătoare celor două firi, neamestecate si neschimbate, neimpartite si nedespartite, precum si neopuse una alteia, cea omeneasca urmând întru totul voinței și lucrării celei divine”. Nici una din cele două naturi nu poate fi socotită fără lucrare sau fără voință.

CÂND? DE CE SINODUL TRULAN?

• Sinodul VI ecumenic s-a ținut între 7 noiembrie 680 și 16 septembrie 681 la Constantinopol, într-o sală boltită a palatului imperial, din care cauză i s-a mai zis și „sinodul trulan”.
• Trebuie adăugat că disputele monofizite și monotelite au slăbit mult disciplina Bisericii. Tot mai mult s-a simțit nevoia întăririi ei, din cauza că nici la Sinodul V și nici la Sinodul VI ecumenic nu s-au dat canoane.

Atunci împăratul Justinian II (685-695; 705-711), a convocat pentru anul 691-692 un sinod la Constantinopol, care s-a ținut tot în sala unde se ținuse și Sinodul VI ecumenic pentru care i s-a și zis „al doilea Sinod Trulan”.

Acesta a fost o completare cu dispoziții disciplinare ale sinoadelor V și VI, de aceea s-a numit și „sinodul quinisext” sau al „cinci-șaselea” ecumenic.

Cele 102 canoane date de acest sinod au căutat să reglementeze diferite întregiri ale disciplinei și ritului bisericesc. Sinodul a întărit hotărârile dogmatice și canoanele apostolice și ale Sinoadelor ecumenice de până atunci, precum și ale mai multor sinoade locale și ale unor Părinți bisericești.

S-a recunoscut din nou egalitatea patriarhilor de Constantinopol și Roma. S-a oprit pictarea Mântuitorului în chip de miel. S-a condamnat celibatul clerului admis de Biserica romana, precum și practica apuseană de a manca brânză, lapte și ouă în postul cel mare.

Sf Maxim Mărturisitorul

Sf. Maxim Mărturisitorul a fost unul din cei mai mari teologi care a combătut erezia monofizită și monotelită. Sf. Maxim a îndurat aspre prigoniri pentru  curajul mărturisirii credinței celei adevărate. Învățătura Sf. Maxim o puteți citi în operele Sf. Maxim: Ambigua şi Mistagogia.

SURSE:
Sinodul VI ecumenic de la Constantinopol din 680 – 681 (crestinortodox.ro)