Cine s-au mutat la cer cu trupul? Maica Domnului, Ilie și Enoh. Lămuriri

Și Enoh a fost mutat de la oameni, dar pentru mutarea lui nu se reunește o sărbătoare și o prăznuire a tot norodul.

A fost răpit și Ilie la cer cu un car de foc, dar această răpire nu s-a făcut în toată lumea tema unei sărbători atât de mari.

S-a mutat însă după ei și Fecioara Maria și toată lumea s-a bucurat și toate s-au umplut de extaz dumnezeiesc. Vai! Ce e minunea aceasta? Ce sunt virtutea și măreția ei atât de culminante? Ce este ea, care a pus în mișcare lumea și a desființat de la oameni întristarea, care e rodul blestemului strămoșesc și a sădit în lume această bucurie dumnezeiască ?

A fost mutat si Enoh, dar oare la cer? Să nu fie! Pentru că „nimeni nu S-a urcat la cer decât Cel care s-a pogorât din cer” și din această sfântă Fecioară S-a făcut ca noi pentru noi Cel „care”, potrivit evanghelistului, „este în cer”. Astfel că stă scris că Dumnezeu l-a mutat pe Enoh, dar nu în cer, ci tot pe pământ. Prin urmare, conchidem foarte sigur că l-a mutat într-un loc mult mai prejos decât cel în care a mutat-o azi pe Fecioara și Născătoarea de Dumnezeu. (aici Sf. Grigorie se referă și la mutarea ei în Sfânta Sfintelor, încă de când avea 3 ani).

Apoi, mutarea lui Enoh n-a folosit atât de mult neamul omenesc, nici n-a desființat păcatul…

Pentru Născătoarea de Dumnezeu, însă, ne-a deschis cerul porțile nu ca să aducă o ploaie purtătoare de foc la tot pământul și toată suflarea ca la potop, ci ca să aducă rourare și îndulcire sufletelor noastre și lumina mare și de neapropiat a Fecioarei, care luminează pe orice om care vine în lume.

Ilie a săvârșit minuni mai mari decât Enoh și a lăsat cojocul lui Elisei, ucenicul său, cu care acela a lucrat minuni de două ori mai multe.

Dar lucrurile Fecioarei sunt mult mai înalte; fiindcă nu a fost numai o minune a minunilor pe pământ și un lucru uriaș de comun folos pentru toți, dar a dăruit Fiului lui Dumnezeu din pântecul ei pielea lui Adam prin care s-au făcut atâtea minuni câte, „dacă s-ar fi scris câte una, întreaga lume, cred, n-ar fi încăput cărțile scrise”, cum a strigat foarte teologhisitorul Ioan.

(Sf. Grigorie Palama)