„HOMO CONNECTICUS” ȘI SCLAVIA BIOMETRICĂ

de Monahia Gavriila

SURPRIZELE VIITORULUI SUB IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII 

 „Dar vine omul modern cu tehnica lui și întoarce lumea. Vine cu tehnica asta, care chipurile îi prelungește viața, dar de fapt i-o scurtează, fă­cându-l rudă cu toate bolile posibile din lumea aceasta” (Arhim. Justin Pârvu).

Din ce în ce mai des, auzim vorbindu-se în ultimii ani despre așa-numitul homo connecticus care este legat și atașat de tot ceea ce înseamnă mass-media și tehnologie digitală: televizor, PC, tabletă, laptop, telefon, smartphone, etc., de unde și noile forme de dependență sau de adicție, cyber-adicția sau cyber-dependența, ori adicțiile asistate de tehnologie.

La summitul IQ DIGITAL, desfășurat acum un an, la Iași, olandezul Richard van Hoojdank, futurolog și observator al noilor tendințe din tech, a prezentat răstimp de 63 de minute, o înfricoșătoare lecție (din punct de vedere creștin-ortodox) despre anticipare și gândirea inovativă, având ca deviză propria convingere că „pentru a experimenta cu adevărat viitorul e necesar să trăiești cât se poate de fizic în el” și că „oamenii de știință pot să imite astăzi felul în care ne depozităm informația din creiere în format digital”[1].

Olandezul, al cărui „job” este „să vorbească despre viitor în fiecare zi” și care, până în prezent, a susținut în 35 de țări conferințe inspiraționale în fața a peste o jumătate de milion de oameni, investighează principalele tendințe din domenii care țin de robotică, drone, imprimante 3D, blockchain, quantum computing sau biotech, iar printre organizațiile care au apelat la serviciile sale se numără Interpol, Comisia Europeană, Google, IBM, Microsoft, PWC, Deloitte, Heineken, Unilever, Samsung sau Huawei.

Cartea de vizită a celebrului futurolog poate intimida pe oricine, numai că viitorul science-fiction expus de el, din punctul de vedere al abordării creștine, îl înlocuiește pe om în aproape toate activitățile lui cu „imbatabilii” roboți, iar pe Dumnezeu în calitatea Lui, de Creator și de Proniator al lumii, Îl elimină cu desăvârșire. 

VIITORUL – ÎNTRE PROFEȚIILE SFINȚILOR ȘI FUTUROLOGI

În era hiper-tehnologizantă a terifiantului viitor, omul este redus la condiția de entitate depersonalizată, în timp ce inteligența artificială, în speță robotul, devine demiurgul întregului univers. Perspectiva creștină asupra creării și menirii omului pe pământ este înlocuită cu una de-a dreptul scelerată, sortită să golească sufletul uman de orice licărire dumnezeiască. Astfel, gândurile consemnate acum 100 de ani de Sf. Nicolae Velimirovici devin de o actualitate cutremurătoare: „Dumnezeu vrea să înalțe și să slăvească identitatea omului deasupra materialității fără de minte și de viață, în timp ce oamenii vor să își îngroape identitatea și să își uite Ziditorul, făcându-și ca scop unic al vieții tehnologia și bogăția materială. Mulți oameni care sunt handicapați spiritual și moral din cauza necredinței lor în Hristos, fac din tehnologia modernă idoli la care se închină, și cheamă pe toți oamenii și popoarele să aducă jertfă acestor idoli. Este binecunoscută povestea biblica a regelui Nabucodonosor. El a construit orașul Babilonului cu palate, și turnuri suspendate, cu o asemenea dibăcie tehnologică și frumusețe cum lumea nu mai văzuse. Regele a privit spre orașul pe care îl clădise, stând pe acoperișul palatului său și a grăit plin de mândrie: «Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am clădit eu întru tăria puterii mele și spre cinstirea strălucirii mele, ca reședință a împăratului?». Pe când glăsuia el aceste vorbe încrezute, Dumnezeu l-a lovit cu nebunia și și-a pierdut mințile, și în nebunie a trăit vreme de șapte ani ca o fiară între fiarele pădurii. Orașul lui, Babilonul cel mare, a devenit o grămadă de dărâmături și loc de batjocură. A ajuns un pustiu fără de locuitori, întocmai cum a prorocit Ieremia, profetul (Ieremia 51:37)”[2].

CONDIȚIA DE SCLAV BIOMETRIC

Revenind la expunerea olandezului van Hooijdonk, ea debutează cu o întristătoare pledoarie pentru implantarea microcipului în corpul uman. Cu patru ani în urmă, van Hooijdonk și-a injectat în mână primul microcip, recunoscând că incizia a fost dureroasă și că există o problemă: „Cip-urile astea sunt ca tatuajele. Dacă începi cu unul, nu te mai oprești. Dau dependență”. Futurologul olandez vorbește din proprie experiență. Nu a mai găsit nici puterea, nici voința de a mai rezista tentației de a-și mai implanta în mâna dreaptă un al doilea microcip care îi stochează portofelul digital, dosarul medical și cu care își deschide casa și mașina. Condiția de sclav biometric îl satisface întru totul. În părelnicia lui deșartă, adevărul că cel mai prețios dar cu care omul a fost înzestrat de Dumnezeu este voința lui liberă, prin care este chemat la îndumnezeire, nu la cipare sau cibernetizare, lui van Hooijdonk îi poate apărea ca o grosolană eroare.

„Fiecare activitate care este predictibilă și repetitivă va fi automatizată”, mai decretează cercetătorul olandez. Cu alte cuvinte, orice activitate pe care omul o desfășoară acum în mod repetat, va fi înlocuită cu cea robotizată, iar ceea ce se petrece deja în depozitele Amazon, unde armate de roboți manevrează peste un milion de pachete pe zi, se vrea instituit în scurt timp ca regulă funcțională la nivel global, în domenii variate. Van Hooijdonk exemplifică că în agricultură „o cameră video poate urmări o roșie, astfel încât atunci când este coaptă, aceasta trimite un semnal unui robot care vine și o culege”. „Dar acesta este abia începutul”. În 2025, „50% dintre locurile de muncă vor fi preluate de roboți, algoritmi și device-uri. Acum suntem undeva pe la 35%. Deci lucrurile se petrec cu repeziciune”, ne avertizează cercetătorul.

E posibil ca lucrurile să se întâmple așa cum sunt prevăzute doar dacă facem abstracție totală că ar mai exista și un Stăpân atotputernic al acestei lumi. Oricum, omul zilelor noastre, fascinat de progresele tehnologiei modern, îi „interzice” din ce în ce mai mult lui Dumnezeu să intervină în vreun fel, în planul teluric al existenței sale.

Prezentarea continuă cu o apologie a mașinilor autonome. În viziunea lui van Hooijdonk „oamenii conduc ca niște maimuțe”, în vreme ce o mașină Tesla, prevăzută cu camere ce pot surprinde peste 20 de autoturisme care circulă în fața ei, poate frâna la timp ca să evite o coliziune sau poate lua o decizie rapidă care să salveze vieți, pentru că nu are reacții întârziate ca ale omului. Riscul mare este că aceste mașini inteligente pot fi sparte de hackeri, pot încăpea pe mâinile unor minți criminale și trimise să facă rău.

SĂ LĂSĂM MAȘINILE SĂ-ȘI FACĂ TREABA?

„Tehnologia va face producția de mărfuri mai bună și mult mai ieftină”, continuă futurologul olandez. Prin serviciul de printare 3D, astăzi îți poate sta la dispoziție întreg procesul de realizare pe baza schițelor a unui prototip exact, de la partea de proiectare 3D și până la modelul fizic propriu-zis. Datorită tehnologiei de printare 3D, costurile de producție pentru un produs, pot scădea la jumătate. Reversul medaliei este că se pot printa și arme. Van Hooijdonk amintește în discursul său de cazul a nouă olandezi care au fost arestați recent pentru că aveau o fabrică de imprimat arme. Au descărcat modele de arme, le-au printat și apoi au tras cu ele câteva săptămâni.

Noua tehnologie 3D, bazată pe realitatea augmentată, te poate scuti și de mersul la cumpărături. În opinia „vizionarului” olandez: „Dacă nu știi ce să alegi din zecile de modele de pantofi, de pildă, suni o hologramă care este un avatar, o creatură online ce îți poate oferi informații suplimentare în funcție de preferințele tale și poate crea medii sintetice”.

Și în domeniul sănătății, inovațiile tehnologice vor aduce schimbări radicale. Corpul uman va fi monitorizat continuu prin tehnologia Apple care dacă în prezent, printr-un ceas de mână te poate avertiza cu privire la un posibil atac cardiovascular, peste trei ani, va fi capabilă să prezică starea de sănătate psihică a utilizatorului, după modul în care folosește tastatura și după mișcările trupului sau vocea pe care o are. Operațiile chirurgicale vor fi efectuate de roboți, fiind mult mai rapizi și mai preciși decât oamenii. Îndemnul poruncitor al lui van Hooijdonk este: „Să lăsăm mașinile să-și facă treaba!”. El așteaptă cu entuziasm implantarea cipului cerebral care, în opinia lui, ar rezolva cazurile de demență, alzheimer sau epilepsie. Dacă din cele zece maimuțe pe care s-a experimentat implantarea cipului cerebral nu ar fi murit cinci, van Hooijdonk și-ar fi injectat în creier și acest microcip de ultimă generație.

Futurologul olandez își încheie expunerea cu o meditație „extravagantă”, ca să nu-i spunem aberantă, asupra morții. Pentru omul care în viziunea lui reprezintă doar o sumă de amintiri, de aptitudini și de cunoștințe, „moartea va fi o alegere”, pentru că noul robot Tesla Bot va îngloba digital personalitatea, memoria, ideile noastre personale și le va descărca în realitatea virtuală, „veșnică”.

În fața atâtor descoperiri fulminante ale științei și tehnicii, se pare că realitatea potrivit căreia sufletul omului este nemuritor prin actul creației dumnezeiești va dispărea și ea în spatele vreunei holograme. Oftăm din greu și exclamăm ca neuitatul Cicero: „O, tempora! O, mores!”.

(Articol publicat în Revista Atitudini Nr. 80)

[1] vezi https://youtu.be/t5cvBnf_DP4

[2] Ep. Nicolae Velimirovici, Opere complete, vol. XII p. 23.