Parintele Justin Parvu – Alimentația și medicația care ne îmbolnăvesc

 

Măi, forța asta demonică care stăpânește lumea la ora actuală, se întrece prin o sumedenie de metode, care se concentrează asupra vieții umane. Vedeți că toate lucrurile care apar acum, sau orizontul acesta omenesc, nu sunt altceva decât  metode și metode de distrugere a vieții umane.

A apărut SIDA, a apărut acum cu toate mijloacele acestea cu care se zbate lumea, să otrăvească omul, sunt așa de puternice și înrădăcinate, încât nu mai poți spune nimic. Acum a apărut cu gripa aceasta chipurile care nu este altceva decât o mașinație a acestei mari mafii care conduce lumea, care să împiedice și să slăbească din ce în ce organismul omului.

Au apărut apoi toate sistemele acestea de alimentație, care sunt la dispoziția omului de la mic la mare, toate să-l poată, mă rog nimici și distruge pe copil cât este de mic. Din fașă dacă se poate, de la 4-5 ani, cum spunea cineva din America, copiii sunt expuși la cele mai mari pericole; și boli care atacă din ce în ce mai mult până la vârstele de 15-20 de ani.

Prin ce, prin vaccinurile care se fac?

Prin toate vaccinurile care se fac și prin toată alimentația expusă, în sfârșit omului, așa încât, faptul că nu mai poți să-ți alimentezi tu cu o proprietate pe care o ai tu de secole, să ai tu o agricultură, să ai tu un control asupra alimentului pe care îl cultivi, fasolea, cartoful sau alte bunuri pe care românul nostru a crescut și a gândit și s-a dezvoltat în lumea asta veche în care a trăit el.

Acum vine și sunt răsturnate toate valorile acestea, care nu mai stau în picioare cu nimic. Nu mai este brânza bună, nu mai este oul bun, nu mai este carnea, nu mai este fasolea, nu mai este agricultura, nu mai este nicio valoare și tot ce s-a făcut până acum. Și mă întreb, dacă omul nostru a trăit în jurul a 70 de ani, a trăit 80 de ani, a trăit 100 de ani, ei cum a venit omul acesta, așa, în ignoranța lui, să trăiască cu atâta vitalitate și atâta muncă, pentru că un țăran de-al nostru stă 24 de ore cu coasa în mână și trage cu tot efortul, bea apa asta de izvor și mănâncă ce poate și el pe lângă cei 3–5-6 copii pe care îi are acasă, și își duce viața totuși sănătos și plin de energie.

Ei bine, acum venim noi cu tehnica aceasta și întoarcem lumea. Copilul nostru firav, copilul pricăjit, prăpădit, bea coca-cola, dacă are un lapte la 2-3 zile sau la o săptămână, dacă mănâncă câte o brânză sau un ou mai sănătos, iar restul este pus la cenzura asta alimentară, încât îl putem pune ca un cobai. Și iată că toată lumea aceasta stă la dispoziția să-i facă toată tehnică ca să-i prelungească viața. Dar mai mult îi scurtează viața decât o prelungește, pentru că îl face mereu rudă cu toate bolile posibile din lumea aceasta.

Știut este și faptul că alimentația este așa cum este. Viața lui în fabrici în uzine, în mină, în toate locurile acestea grele pe care le suportă bietul român, i se adaugă și subnutriția aceasta. Și îl vezi în timpul de ore libere pe care le mai are, că, cască gura la televizor, la calculator, și acolo își găsește toate informațiile. Le ia de ieri, le aduce până azi, de azi le duce până mâine, pe poimâine, ș.a.m.d. Și aceasta este preocuparea românului în general, ca să-și poată cârpi nenorocita asta de viață. Pe câtă vreme omul nostru de altădată, sănătos, voinic, cu casa lui, cu copiii, cu soția, acolo, în sfârșit, sărbătoreau zilele de duminică, Paști, sărbătorile mari, toate zilele acestea mari, colabora creștinul cu harul lui Dumnezeu pe pământ.

Toate lucrurile acestea îl făceau pe om să trăiască toată energia în spiritualitatea lui, încât azi ne găsim în falsul acesta de viață, dirijat de o lume care are tot interesul să distrugă viața, să scurteze cât mai mult șirul acesta de ani, și să otrăvească cât se poate, toate energiile acestea spirituale și fizice ale vieții noastre. Este greu să pornești de pildă, la o cercetare acum mai amănunțită, ca să-ți dai seama de unde, și încotro merge lumea aceasta în declinul ei, și până unde merge și cât mai rezistă omul să ducă povara aceasta și dacă poate avea el o mulțumire sufletească pentru ceea ce face. Pentru că toate oarecum intențiile, toate tendințele care vin asupra noastră nu au alt scop decât distrugerea și pierzarea noastră ca speță umană.

Sigur că se așteaptă la boli, la cataclisme, cum a fost acum cu 200 de mii în Haiti, în altă parte alt cataclism, se luptă lumea să antreneze la o încăierare și de state, să se pună în fierberea aceasta de a ridica un război mondial în care să piară și să distrugă cea mai mare parte din omenire. Ceea ce este interesant, este faptul că toți care participă la mașina aceasta de distrugere, nu-și pun și ei întrebare ,,cât vor mai trăi?”. Ei cât vor mai trăi? Dacă distrug tot ce este în jur, să trăiască numai ei ca neam, până unde vor merge și cât vor trăi? Căci totdeauna în groapa pe care o sapi, cei mai mulți cad în ea, și neapărat vor cădea și toți acei care fac greutățile acestea omenirii și o pun în declinul acesta de pierzare.

Ce fel de oameni sunt, din moment ce ei se gândesc pentru generațiile viitoare să facă rău, să distrugă generațiile viitoare, deci ei nemaiprinzând generația…

Nu este vorba despre…pe ei nu-i mai interesează nimic în viitor. Pe ei îi interesează să poată domina lumea, să o poată dirija, și cu cât sunt mai puțini, cu atât ușurința lor de a dirija este mai mare. De aceea lumea la ora actuală, se găsește în starea aceasta de luptă, dar nu se știe nici cu cine se luptă măcar. Este foarte interesant să găsești în lupta aceasta a omului, unul cu altul. Și se învinuiesc și se acuză dar fără ca unul să aibă vreo vină față de celălalt. La noi în țară este o degenerare politică cum nu s-a mai întâlnit.

Unde generează toate forțele acestea negative ale imoralității, ale decadenței, a răului moral și spiritual, care nu are alt scop decât distrugerea și gândirea vieții umane. Sexualitatea, tineretul acesta care este înnebunit de toată cavalcada asta modernă, încât nu mai știu să-și dea seama de unde vin și încotro merg. Nu mai ascultă de părinți, nu mai ascultă de bunici, nu mai ascultă de preot, nu mai ascultă de biserică, nu mai ascultă de Dumnezeu. Și s-a creat, un iad în care se zbate lumea aceasta, fără un motiv de ieșire. Acum se pot avea toate lucrurile la îndemână, când a fost vreodată când omul a trăit așa mai dispersat, străin unul față de celălalt.

Niciodată! Întotdeauna creștinul nostru, țăranul nostru a fost mereu în ajutorarea și apropierea celuilalt. Preotul, biserica, mănăstirile, au fost mereu mijloace de apărare și de menținere a spiritului de unitate, de dragoste creștină, pe care s-a și bazat viața noastră statală și oarecum de națiune, pe care se bazează Europa noastră creștină. Bătrânul continent creștin. Unde mai sunt urmele aceste ale creștinismului?

Sursa: O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte

 

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura