ASPAZIA OȚEL PETRESCU: ÎMI PARE RĂU CĂ BUCURIA NU SE POATE FOTOGRAFIA

DIN SCRISORILE CĂTRE MAICILE DE LA MĂNĂSTIREA PALTIN PETRU-VODĂ

Sărut mâna pentru prețiosul dar. L-am primit cu drag și cu evlavie atât pentru bucuria mea cât și pentru bucuria celor ce vor primi cartea din darul vostru.

Domnul și părintele nostru să vă răsplătească! Am primit ca totdeauna și darul celor 3 Atitudini de care ne bucurăm și pentru care mulțumim cu recunoștință. Părintele Eugen, sora Georgeta și nevrednica voastră soră,

Aspazia

Ocrotește, Doamne, țara aceasta, neamul nostru și întregul popor creștin și-i poartă cu biruință prin valurile mari de rătăciri!

Preacuvioasă Maică G.,

Confirm primirea prețiosului dar și totodată mulțumesc din toată inima și în numele meu și în numele celor ce vor fi bucurați cu frumoasa revistă și cu sfântul acatist al sfântului și bunului nostru părinte, Justin.

M-a emoționat în mod deosebit coperta. E atât de frumoasă! Mi-am amintit iarăși și iarăși, cât de ocrotitoare a fost Maica Domnului pentru cei din temnițele prigonitoare.

Îmi permit să vă îmbrățișez și să vă salut cu bucuria cea mare: „Hristos a înviat!”

Aspazia

Preacuvioasă Maică G.,

Darul trimis, mai mult decât generos mi-a împodobit bradul sufletului și nu numai mie, ci tuturor celor care se vor bucura de chipul mult veneratului nostru părinte Justin, care, iată, ne vorbește din înaltul cerului, împodobit cu stele: „Iisus Hristos Se naște, slăviți-L!”. În noaptea sfântă, Părintele va binecuvânta soborul vostru adunat în rugăciune, iar Pruncul Sfânt va surâde cu o gingășie și o iubire fără limite.

Slăvit să fie, cu o glorie eternă, în înălțimea Cerului Divin.

Îmi permit să vă îmbrățișez cu dragoste,

Aspazia

Preacuvioasă și Preaiubită Măicuță,

A trebuit să vină această sfântă și glorioasă sărbătoare care să-mi amintească de recunoștința ce vă datorez pentru minunatele daruri. Sărut mâna și iertați-mi nevrednicia.

Nu vă puteți imagina câtă lumină și câtă îndreptare mi-au adus, la capăt de drum, lămuririle sfântului părinte Ilarion Felea pentru care păstrez în gând, în suflet și în inimă o evlavioasă metanie. Primirea acestei cărți este pentru mine un miracol. Îl datorez sfântului părintele Arsenie Boca, precum și mâinii pioase care mi-a trimis-o.

Mulțumiri adânci și o caldă îmbrățișare care ar vrea să cuprindă pe tot soborul de îngeri, fiicele duhovnicești ale părintelui nostru bun și de neuitat, sfântul părinte, Justin.

Lăudați să fie Domnul Iisus și Sfânta Sa Maică,

Aspazia 

Roman, 21 iunie 2015

Preacuvioasă Maică G.,

Îmi cer smerită iertare pentru impardonabila mea întârziere, cu atât mai de neiertat, pentru că darul cuvioșiei voastre mi-a adus nu numai mare bucurie, ci și un mare folos duhovnicesc.

Nu am nicio scuză decât doar faptul că vârsta mea înaintată îmi produce mari încurcături cu chivernisirea timpului, mult prea grăbit, în raport cu încetineala bătrâneților.

Vă rog să primiți, odată cu confirmarea primirii cărții și caldele mele mulțumiri. Am pus la inimă frumoasele voastre cuvinte, ca pe o primăvară ruptă din raiul de la sfânta mănăstire Paltin.

Domnul să vă dăruiască zile senine și spor duhovnicesc.

Cu dragoste,

Aspazia

Preacuviosă și iubită Măicuță,

Dacă aș putea, v-aș trimite întreaga mea tufă de iasomie. Când înflorește este un imens buchet de frumusețe și impresionant ca o rugăciune de catedrală… Am primit mult prea generosul dar cu emoție, cu bucurie și cu multă, multă prietenie. Le-am primit pe toate cu evlavia meritată și m-am simțit sufletește ca un copil care de Sf. Nicolae e copleșit de daruri și fără nicio nuielușă. Vă mulțumesc din suflet, chiar nu găsesc cuvinte potrivite de mulțumire, dar le veți găsi în sufletul cuvioșiei voastre, căci iată, Domnul Iisus Hristos, prin ostașul Său Justin, ne-a îngenuncheat alături, una lângă alta, suflet lângă suflet, în fața Icoanei Sale, care este Icoană-Iubire.

Îmi permit să vă îmbrățișez sufletul,

Aspazia

Roman, 26 ianuarie 2016

Preacuvioasă și mult iubită Măicuță

Încep prin a-mi cere iertare pentru impardonabila întârziere cu care vă răspund. Să fiți îngăduitoare cu mine. În urma ultimului atac cerebral ce l-am avut acum două săptămâni, comportamentul meu lasă de dorit. Inima, însă, vă păstrează recunoștință și vă mulțumește cu punctualitate.

Am trimis Beatricei cele două cărți. Îmi pare rău că bucuria nu se poate fotografia ca să vedeți cât de bucuroasă a fost. Vă mulțumește că ați contribuit la această sinceră bucurie.

M-am bucurat pentru frumoasele cuvinte adresate cărții mele mărturisitoare. Doresc fierbinte ca mult prea micile mele jertfe să balanseze cu iubirea milostivului nostru Salvator, mulțimea imensă a păcatelor. „Din adâncuri strigat-am”, iartă Doamne, miluiește și ne mântuiește!

Cu toată dragostea,

Aspazia

 (Material publicat în Revista ATITUDINI NR. 71)