Memoriu privind Modificarea Legislației în domeniul eliberării Actelor de identitate

Prin Regulamentul 2019/1157[2] se introduc dispoziţii legale care vizează  “consolidarea standardelor de securitate aplicabile cărților de identitate eliberate de statele membre propriilor cetățeni, precum și documentelor de ședere eliberate de statele membre cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație[3]”.

Potrivit dispoziţiilor din Regulamentul 2019/1157, se intenţionează ca elementele de securitate ale cărților de identitate să fie aliniate cu cele ale pașapoartelor, astfel încât ambele tipuri de documente de călătorie să conțină un cip fără contact, securizat, cu fotografia și amprentele titularului. Statele membre trebuie să înceapă să elibereze noile cărți de identitate peste doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, respectiv 02 august 2021. Cărțile de identitate aflate acum în circulație care nu sunt conforme cu noile standarde vor trebui să fie înlocuite în termen de zece ani, în funcție de nivelul lor de securitate (mai exact la data expirării acestora). Vor fi exceptate cărțile de identitate eliberate pentru persoane în vârstă de peste 70 de ani.

Statele membre pot menține caracteristicile naționale legate de design al cărților de identitate.

Regulamentul 2019/1157 nu afectează competența statelor membre de a elibera, în temeiul dreptului intern, alte documente de ședere care să fie în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu permise de ședere eliberate pentru toți rezidenții de pe teritoriu, indiferent de cetățenia acestora.[4]

Regulamentul nu împiedică statele membre să accepte, în mod nediscriminatoriu, în scopul identificării, alte documente decât cele de călătorie, cum ar fi permisele de conducere[5].

Regulamentul obligă statele membre ale UE ca să insereze, pe partea din față a cărţii de identitate, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

2.    Prevederi relevante din proiectul de Ordonanţă

Proiectul de ordonanţă urmăreşte să transpună în dreptul intern prevederile din regulamentul UE 2019/1157 referitoare la cărţile de identitate şi evidenţa persoanelor.

Astfel, prin proiect, se introduce noţiunea de infrastructură tehnică necesară eliberării cărţii electronice de identitate. Cetățenilor români urmează a li se elibera acte de identitate începând cu vârsta de 12 ani, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate. Astfel, în acord cu legislaţia UE, copiilor în vârsta de peste 12 ani urmează a le fi prelevate amprente digitale imediat după 2 august 2021.

Punctul 13 din proiect prevede o anumită alternativă la cartea electronică de identiitate, respectiv:

„De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

a) unei cărţi electronice de identitate;

b) unei cărţi de identitate simple, cu excepţia minorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 ani.”

În orice caz, se intenţionează ca actualul format al cărţii de identitate să nu mai fie disponibil românilor după data de 1 august 2021.

Observaţii şi propuneri

Regulamentul UE 2019/1157 şi, în subsidiar, proiectul de ordonanţă de urgenţă interferează în mod grav cu viaţa privată a cetăţeanului de pe teritoriul  UE. Nici Regulamentul UE şi nici proiectul de ordonanţă propus spre dezbatere nu oferă o alternativă rezonabilă pentru cetăţenii români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor lor la viaţă privată, la opinie şi a libertăţii de circulaţie nici pe teritoriul național, nici pe al UE.

Principalele critici faţă de prevederile Regulamentului 2019/1157

1. Regulamentul UE a fost criticat chiar de instituţii interne ale UE[6], dar şi de unele organizaţii non-guvernamentale că instituie obligativitatea prelevării unor date biometrice pentru peste 300 de milioane de cetăţeni din UE, inclusiv copii ai acestora cu vârsta de peste 12 ani, şi prezintă un pericol imens pentru populaţia UE:

a) uzurparea identității, în special în cazul identificării sau al autentificării,

b) devierea scopului, fie de către operatorul de date însuși, fie de către un terț, inclusiv autoritățile de aplicare a legii,

c) breșă în securitatea datelor,

d) biometria schimbă irevocabil relaţia între corp şi identitate  astfel că o maşină (un echipament tehnologic) poate citi corpul uman şi astfel, datele sunt susceptibile de folosire ulterioară în diferite scopuri,

e) atunci când se utilizează sistemele biometrice nu se pot obține rezultate 100% fără erori. Aceasta se poate datora diferențelor de mediu în momentul colectării datelor (lumină, temperatură etc.) sau diferențelor dintre echipamentele utilizate (camere video, dispozitive de scanare etc.).

În al doilea rând, rămân prea multe probleme legate de:

a) fiabilitatea şi utilitatea luării de amprente în cazul copiilor şi al persoanelor în vârstă;

b) încrederea care poate fi acordată procesului de colectare a datelor biometrice;

c) posibilele deficienţe ale sistemelor de identificare şi rata erorii în diverse state membre;

Reducerea vârstei de la care copiii vor fi obligaţi să obţină acte de identitate este o măsură nenecesară aşa cum a fost iterată de organizaţiile participante la dezbaterile publice. În plus, copiii în vârstă de peste 12 ani vor fi amprentaţi în mod obligatoriu ceea ce denotă o superficialitate în activitatea de legiferare, neexistând motive exprese pentru această ingerinţă în viaţa privată a copiilor.

Desigur, legiuitorul român se află în situaţia de a transpune prevederile UE şi de a reglementa alternative pentru cetăţenii săi în limitele foarte reduse conferite prin Regulament, însă statul român are obligativitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a lua măsuri mai ample în acest sens, inclusiv atacarea prevederilor Regulamentului UE în faţa instanţelor UE sau demararea unor proceduri de modificare a acestora.

Astfel există nenumărate breşe care vizează nerespectarea prevederilor Tratatelor UE şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe care România este datoare să le aducă în atenţia forurilor şi instanţelor europene:

–       nerespectarea principiului proporţionalităţii,

–       nerespectarea procedurilor speciale privind adoptarea Regulamentului

–       nerespectarea drepturilor omului la opinie, viaţă privată şi încălcarea libertăţii de circulaţie

Principalele observaţii faţă de textul proiectului de ordonanţă

Alternativa la cardul electronic de identitate prevăzută la punctul 13 din proiect nu este rezonabilă întrucât menţionează un format nou pentru cartea de identitate simplă în condiţiile în care actualul format este suficient de sigur şi fiabil. Este suficient ca actualul format să fie folosit ca şi cărţi de reşedinţă şi identificare internă în acord cu prevederile preambulului Regulamentului UE (paragraful 11).

Este necesar totodată ca autorităţile române să solicite derogări exprese de la autorităţile UE pentru cetăţenii români care doresc să călătorească cu aceste acte de identitate simple (în actualul format), alternativa nefiind sigură în lipsa unor astfel de consultări/derogări.

Propuneri

Propunem astfel păstrarea formatului actual al cărţii de identitate ca o alternativă viabilă pentru cetăţenii români care îşi exprimă temerile privind potenţialul dăunător al actelor electronice de identitate şi care îşi manifestă dreptul la opinie în acest sens.

Propunem demararea unor consultări cu organismele europene competente pentru obţinerea unor derogări/modificări privind exercitarea dreptului la circulaţie al cetăţenilor care posedă un act de identitate simplu.

Ataşăm documentul care atestă modul în care sunt încălcate drepturile şi libertăţile cetăţenilor UE prin prevederile regulamentului 2019/1157.

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor

prin Președinte Profesor Nicolae Livadă