articole
Petre Țuțea: Mișcarea Legionară nu a fost fascistă!
„Un Român absolut trebuie să fie legionar. Corneliu Codreanu a fost o PERSONALITATE. Personalitatea e un ins care influenţează ambianţa prin simpla lui forţă harismatică; un om cu har. Și Codreanu a avut acest har, a făcut o Mișcare puternică. Legionarismul a fost o revoluţie pentru că a însufleţit o generaţie, construind ordinea de stat pe substanţa istorică a poporului roman”.
(extrase din Între Dumnezeu şi Neamul meu, Fundaţia Anastasia, Bucuresti, 1992).
„Fenomenul legionar românesc a fost confundat cu fascismul italian și cu național-socialismul german. Dreapta românească nu seamănă cu aceste două forme ale dreptei europene, fiind mistic-creștină. Aspectele creștine ale dreptei românești îi dau acesteia caracter de constantă a ordinii naturale, care chiar dacă nu a fost realizat, elita socială aspiră permanent la el… Legionarismul e mistic-creștin. Fascismul e ca și național-socialismul, nereligios. Acestea sunt explozii etno-istorice, iar nu religioase. Legionarismul se salvează prin creștinismul stăpânitor înlăuntrul lui. Adică legionarul nu se simte bine decât în umbra bisericilor și a troițelor”. (din Jurnal cu Petre Țuțea de Radu Preda, Ed. Deisis, 2002, pag. 22).
Cereti gratuit la cristiansaileanu@live nuvela „Iz de pucioasa” despre asasinarea capitanului.
Ciclul de balade din care face parte şi Balada pentru Petre Țuţea, sunt toate puse pe muzicā greceascā. În cazul Baladei pentru Petre Ţuţea vedeţi linkul de mai sus, cel de’al 2-lea cântec. Numele martirilor închisorilor comuniste pot alterna, în funcţie de ocazie sau de preferinţele cântāreţului.
Balada pentru Petre Țuţea
de Cristian Sāileanu
Pentru anii’ţi de martiriu,
Fiindcā n’am ieşit în drum
Sā vā apārām cu furca
Îmi pun în cap cenuşā’acum
Şi mă iartā, Țuţea Petre
Cā n’am ştiut sā-ţi fiu bun.
Cor sotto voce: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Voci dramatice diferite, alternând, masculine şi feminine: Bartolomeu Ananaia, Aurel Aldea, Emil Calmanovici, Ion Cârja, Ion Caraion
Pentru foametea ce’ai dus’o
În celulā la Aiud,
Pentru marea’mi laşitate
Când mā fāceam cā n’aud,
Îndurare, Petre Țuţea,
Cāci sunt un popor zālud.
(sau, pt cei ce au sânge în instalaţie) Mi’a fost fricā de Talmud
Cor sotto voce: Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Voci dramatice diferite, alternând, masculine şi feminine: Nichifor Crainic, Radu Filipescu, George Ivaşcu, Istrate Micescu, Dumitru Stăniloaie
Pentru lipsa’mi de soberbie
Cā am fost şi sunt român,
Pentru c’am lāsat pribeagul
Ani la rând a’mi fi stāpân,
Lasā’mā, sfinţite Țuţea
În genunchi sā îţi rāmân.
Cor sotto voce: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Voci dramatice diferite, alternând, masculine şi feminine: Constantin Petrovicescu, Nicolae Steinhart, Constant Tonegaru, Gherman Pântea, Pan Halippa
Pentru oasele’ţi descārnate
Pentru gura’ţi fārā dinţi
Pentru legile demente
Pentru a tale suferinţi
Iartā’ne pe toţi, pārinte
Şi’odihneşte între sfinţi.
Cor sotto voce: Bine eşti cuvântat, Doamne, învaţā’ne pre noi îndreptārile tale.
Voci dramatice diferite, alternând, masculine şi feminine: Mihail Manoilescu, Gheorghe Pop, Ion Victor Vojen, Virgil Solomon, Victor Popescu
Ită o listă (incompletă) a morţilor din închisorile comuniste:
Mihai Cărare, Ştefan Garat, Ion Antonescu, Traian Băileanu, Constantin Brătianu, Constantin Argentoianu, Sebastian Bernemisa, Dumitru Burileanu, Ion Cămărăşescu, Tancred Constantinescu, Grigore Dumitrescu, Ion Fluieraş, Anton Golopenţia, Ion Gruia, Alexandru şi Ion Lapedatu, Iuliu Maniu, Mihail Manoilescu, Gheorghe Manu, Dumitru Munteanu-Râmnic, Alexandru Ottulescu
Constantin Pantazi, Nicolae Păiş, Mihail Racoviţă, Gheorghe Taşcă, Gheorghe Ursu, Aurel Vernichescu, Mircea Vulcănescu