RIDICĂ-TE, ROMÂNIA! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Ridică-te, neam, din jugul străin

Din Aiud, din Pitești, din Canalul uitat,
Se ridică un geamăt, un plâns n-încetat.
E sângele lor, e jertfa curată,
E strigătul neamului sub crucea-nghețată.

Aiud și Canal – altare de dor,
Din lacrimi răsare un cântec de zbor
Din sângele lor o cruce se-nalță,
Lumina durerii pe ceruri se-așază.

Sub zăbrele de fier, cu lanțuri pe trup,
Martirii-au purtat al durerii scut.
Bătuți, zdrobiți, umiliți până-n moarte,
Dar sufletul lor străluce ș-azi mai departe.

În bezna celulei, în groapa de stâncă,
Se năștea un altar, o lumină adâncă.
Din rănile lor s-a zidit temelie,
Pentru un neam ce astăzi trăiește-n pustie.

Frate român, cel ce-ți porți doru’n gând,
Ai primt har din martiri, dur legământ.
Știi oare că-n chinul lor mut și tăcut,
Se-așterne un drum spre ceruri mai sfânt?

Trezește-te, neam, din somnul străin,
Din visele reci al mândriei chin.
Adu-ți aminte de cei ce-au murit,
Pentru cruce și țară, sufletul ș-au jertfit.

Să nu uităm niciodată durerea lor grea,
Din lacrimi să crească o Țară, o stea.
Din sângele sfinților noștri tăcuți,
Să fim iarăși vii, prin ei renăscuți!

În temnițe reci, acolo-au căzut,
Fii ai Luminii, cu sufletul rupt.
Sub jugul străin și sub bici necurat,
Credință ne-au dat, nu ne-au lăsat.

Păcatul tăcerii ce astăzi ne doare,
Că n-am ridicat glasul spre vindecare.
Că nu ne-am plecat fruntea spre amintire,
Că uităm jertfa lor, pierduți în neștire.

La Aiud se-aud plânsete mute,
Moaștele strigă din gropi nevăzute.
La Canal ascunde un duh rugător,
Un râu de durere, un fluviu de dor.

E glasul martirilor ce nu s-a stins,
Sunt rugi ce se-nalță din suflet aprins.
Române, ridică-ți privirea spre cer,
Ascultă-ți străbunii ce strigă din ger.

Copii ai uitării suntem azi noi,
În piept nu mai arde un dor de eroi.
Din sfinți și martiri să ne-nălțăm un zid,
Un neam care iartă și nu-i osândit.
Lumina Învierii străpunge mormântul,
Alungă durerea, înalță Cuvântul
Sub soare și stele, pe moștenirea lor,
Vom rescrie o viață, un drum triumfător!

Ridică-te, neam, din jugul străin,
Din praf și uitare, din somnul hain.
Pe moaștele lor, pe jertfa curată,
Să zidim o țară nou Luminată!