SF. IOAN SCĂRARUL – CITATE ALESE

Bolta cerească are ca frumusețe stelele, iar nepătimirea virtuțile. Căci eu n-am învățat să fie nepătimirea altceva decât cerul minții în inimă, care socotește ca jucării uneltirile dracilor.

Sf. Ioan Scărarul, marele stareț din Sinai și învățător al Bisericii, alăuta Duhului cea frumos glăsuitoare, a răsunat cuvintele Harului în inimile tuturor celor însetați de apa cea veșnică. Rugăciunea și cuvintele sale au înmuiat nu doar stâncile aprinse de rugăciune ale muntelui Sinai, ci și până azi, sufletele celor ce caută mărgăritarul cel de mult preț, Raiul cel duhovnicesc. Prin el trăim ca niște vii printre cei morți, pentru că împărăția Sa nu este una pieritoare, ci veșnică și dătătoare de toată bucuria. SF. IOAN SCĂRARUL – CITATE ALESE

Despre rugăciune

Cel ce ține neîncetat toiagul rugăciunii nu se poticnește. Și chiar de i s-ar întâmpla aceasta, nu va cădea de tot. Căci rugăciunea este stăpânitoarea bine credincioasă de la Dumnezeu.

Dacă te rogi neîntrerupt Împăratului împotriva vrăjmașilor tăi, când vor veni asupra ta îndrăznește, căci nu vei obosi. Că se vor depărat de la tine degrabă. Fiindcă nu voiesc nelegiuiții să te vadă luând cununa în lupta cu ei prin rugăciune.

Nu e cu putință a învăța să vezi prin cuvânt. Ci vederea ține de fire. Nici frumusețea rugăciunii nu se cunoaște prin învățătura altuia. Căci ea are de la sine învățător pe Dumnezeu, Care învață de om cunoștința ți dă celui ce cere rugăciunea și binecuvintează anii celor drepți.

Despre nepătimire

Bolta cerească are ca frumusețe stelele, iar nepătimirea virtuțile. Căci eu n-am învățat să fie nepătimirea altceva decât cerul minții în inimă, care socotește ca jucării uneltirile dracilor.

Nepătimire a dovedit cel ce a spus: „Am dobândit mintea Domnului” (1 Cor. 6:1). Nepătimire a dovedit cel ce s-a rugat să se întoarcă la el patimile. Nepătimire are sufletul care așa de mult s-a îmbibat de calitatea  virtuților, ca cei pătimași, de plăceri.

Dacă semnul pierzaniei sau al mândriei stă în a se mândri cineva în orice stare sărăcăcioasă sau disprețuită s-ar afla, dovada smereniei mântuitoare stă în a avea cineva un cuget smerit în faptele și isprăvile cele mai înalte.

Despre dragoste

Cel ce voiește să vorbească despre dragostea lui Dumnezeu, încearcă să vorbească despre Dumnezeu Însuși. Dar a vorbi despre Dumnezeu prin cuvinte e greșit și primejdios celor ce nu iau aminte. Cuvântul despre dragoste e cunoscut îngerilor, dar și acelora numai prin lucrarea iluminării. Dragostea e Dumnezeu. Iar cel ce voiește să arate hotarul/definiția Acestuia e ca cel ce, orb fiind, numără nisipul de pe fundul oceanului.

Dragostea, după calitate, e asemănarea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință muritorilor. Iar după lucrare, e o beție a a sufletului. După însușire, e izvorul credinței, adâncul fără fund al îndelungatei-răbdări, oceanul smereniei.

Dacă fața celui iubit ne preschimbă în chip vădit pe toți și ne face luminoși, veseli și neîntristați, ce nu poate face fața Stăpânului, când vine în chip nevăzut, în sufletul curat?

Cel ce nu a cunoscut pe Dumnezeu, vorbește despre El prin presupuneri.

Neprihănirea l-a făcut pe ucenic teolog (cuvântător de Dumnezeu), întărind prin el dogmele Treimii.

Iubirea dăruiește prorocia. Iubirea pricinuiește minunile. Iubirea este adâncul (abisul) luminării.

Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor; iubirea e înaintarea veacurilor.

„Spune-ne nouă, o frumoaso (iubirea) unde îți paști oile? Unde te adăpostești la amiază? Luminează-ne pe noi, adapă-ne pe noi, călăuzește-ne pe noi, povățuiește-ne pe noi,pentru că voim să urcăm la tine. Căci tu stăpânești peste toate” (Cânt. Cânt. 1, 7).

Iar ea, împărăteasa (dar socotesc că e mai bine să spun El), arătându-mi-se ca din cer, mi-a șoptit la urechea sufletului: De nu te vei dezlega, o, îndrăgostitule, de grosimea patimilor, nu vei putea să cunoști frumusețea mea. Iar scara să te învețe totalitatea bien alcătuită a virtuților. Căci eu stau neclintit în vârful ei…

(Frgament din Scara Sf. Ioan Scărarul, Filocalia IX, Editura Humanitas)

POMELNICE ȘI DONAȚII

Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.

Valoarea donației
Frecvența donației

1 thoughts on “SF. IOAN SCĂRARUL – CITATE ALESE

  1. Pingback: CÂND SE SFÂRȘEȘTE SCARA VIEȚII? KALLISTOS WARE - ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la ATITUDINI - Mănăstirea Paltin

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura